TITLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de invatamant.
Art. 2. - In Romania, invatamantul constituie prioritate nationala.
Art. 3. - (1) Invatamantul urmareste realizarea idealului
educational intemeiat pe traditiile umaniste, pe valorile democratiei si pe
aspiratiile societatii romanesti si contribuie la pastrarea
identitatiinationale.
(2) Idealul educational al scolii
romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a
individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si creative.
Art. 4. - (1) Invatamantul are ca finalitate formarea personalitatii umane, prin:
a) insusirea cunostintelor stiintifice, a valorilor culturii
nationale si universale;
b) formarea capacitatilor
intelectuale, a disponibilitatilor afective si a abilitatilor practice prin
asimilarea de cunostinte umaniste, stiintifice, tehnice si estetice;
c) asimilarea tehnicilor de munca intelectuala, necesare
instruirii si autoinstruirii pe durata intregii vieti;
d) educarea in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor
fundamentale ale omului, al demnitatii si al tolerantei, al schimbului liber de
opinii;
e) cultivarea sensibilitatii fata de
problematica umana, fata de valorile moral-civice, a respectului pentru natura
si mediul inconjurator;
f) dezvoltarea armonioasa a
individului, prin educatie fizica, educatie igienico-sanitara si practicarea
sportului;
g) profesionalizarea tinerei generatii
pentru desfasurarea unor activitati utile, producatoare de bunuri materiale si
spirituale.
(2) Invatamantul asigura cultivarea dragostei fata de tara,
fata de trecutul istoric si de traditiile poporului roman.
(3) Finalitatile scolii romanesti se realizeaza prin strategii si
tehnici moderne de instruire si educare, sustinute de stiintele educatiei si
practica scolara, conform obiectivelor fiecarui nivel de invatamant.
Art. 5. - (1) Cetatenii Romaniei au drepturi egale de acces la
toate nivelurile si formele de invatamant, indiferent de conditia sociala si
materiala, de sex, rasa, nationalitate, apartenenta politica sau
religioasa.
(2) Statul promoveaza principiile
invatamantului democratic si garanteaza dreptul la educatia diferentiata, pe
baza pluralismului educational.
Art. 6. - Invatamantul general obligatoriu este de 8 clase. Frecventarea obligatorie a invatamantului de 8 clase inceteaza la varsta de 16 ani.
Art. 7. - (1) Invatamantul de stat este gratuit.
(2) Pentru unele activitati se pot percepe taxe, in conditiile
stabilite de prezenta lege.
(3) Invatamantul de stat
este finantat de la bugetul de stat si de la bugetele locale. Fondurile
destinate invatamantului sunt nominalizate distinct in bugetul de stat si in
bugetele locale.
(4) Invatamantul poate fi finantat si
de catre agenti economici.
(5) Invatamantul poate fi
sustinut prin burse, credite de studii, taxe, donatii, sponsorizari, surse
proprii si alte surse legale.
(6) Statul ii sprijina
material, cu precadere, pe elevii si studentii care obtin rezultate foarte bune
la invatatura si dovedesc aptitudini deosebite pentru formarea lor in domeniul
unei profesiuni.
(7) Statul si alti factori interesati
subventioneaza activitatile de performanta, de nivel national si international,
ale elevilor si studentilor.
(8) Institutiile si
unitatile de invatamant sunt persoane juridice, cu exceptia scolilor care au
numai clasele I-IV.
Art. 8. - (1) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in
limba romana. In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza clase cu
limba de predare romana.
(2) Dreptul persoanelor
apartinand minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a
putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate, in conditiile prezentei
legi.
(3) Studiul si insusirea in scoala a limbii
romane, ca limba oficiala de stat, sunt obligatorii pentru toti cetatenii
romani, indiferent de nationalitate.
(4) Atat in
invatamantul de stat, cat si in cel particular, documentele scolare oficiale se
intocmesc in limba romana.
Art. 9. - (1) Planurile invatamantului primar, gimnazial,
liceal si profesional includ religia ca disciplina scolara. In invatamantul
primar religia este disciplina obligatorie, in invatamantul gimnazial este
optionala, iar in invatamantul liceal si profesional este facultativa. Elevul,
cu acordul parintelui sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu
religia si confesiunea.
(2) Cultele recunoscute oficial
de stat pot solicita Ministerului Invatamantului organizarea unui invatamant
specific, corespunzator necesitatilor de pregatire a personalului de cult, numai
pentru absolventii invatamantului gimnazial sau liceal, dupa caz. Ele raspund de
elaborarea programelor de studii, care se aproba de catre Secretariatul de Stat
pentru Culte si de Ministerul Invatamantului.
Art. 10. - (1) Reteaua unitatilor si institutiilor
invatamantului de stat este organizata si aprobata de Ministerul Invatamantului,
in concordanta cu dinamica demografica si cu necesitatile de formare
profesionala, actuale si de perspectiva.
(2)
Autoritatile locale si agentii economici pot infiinta si finanta unitati
scolare, in conditiile legii.
(3) Ministerul
Invatamantului poate aproba organizarea de unitati si institutii de invatamant
in care predarea sa se faca in limbi de circulatie internationala, in conditiile
prezentei legi. In aceste scoli, Limba si literatura romana, Istoria romanilor
si Geografia Romaniei se predau si se examineaza in limba romana.
(4) Ministerul Invatamantului poate aproba organizarea de
unitati de invatamant sau clase constituite din elevi capabili de
performante.
(5) In conditiile prezentei legi, se pot
organiza unitati de invatamant cu predarea in limba romana, pe langa oficiile
diplomatice si institutiile culturale ale Romaniei in strainatate.
(6) Ministerul Invatamantului, in colaborare cu Ministerul
Afacerilor Externe, are obligatia sa sprijine invatamantul in limba materna in
tarile in care traiesc romani, cu respectarea legislatiei statului
respectiv.
Art. 11. - (1) Invatamantul nu se subordoneaza scopurilor si
doctrinelor promovate de partide sau de alte formatiuni politice.
(2) In unitatile si spatiile de invatamant se interzic crearea
si functionarea partidelor sau altor formatiuni politice, precum si desfasurarea
activitatilor de organizare si propaganda politica.
(3)
In invatamant se interzice prozelitismul religios.
(4)
In spatiile destinate procesului de invatamant, in unitati de cercetare
stiintifica, biblioteci, edituri si tipografii ale institutiilor de invatamant,
in camine, internate, cantine, cluburi, case de cultura ale studentilor, case
ale corpului didactic, case universitare, tabere scolare, baze si
complexe
cultural-sportive, palate si cluburi ale
copiilor si elevilor sunt interzise activitatile care incalca normele generale
de moralitate, primejduind sanatatea fizica sau psihica a tineretului.
Art. 12. - (1) Ministerul Invatamantului, pe baza consultarii
celorlalte institutii si ministere interesate, proiecteaza, fundamenteaza si
aplica strategia globala a invatamantului, stabileste obiectivele sistemului de
invatamant in ansamblul sau, precum si obiectivele educationale pe niveluri si
profiluri de invatamant.
(2) Organizarea si continutul
invatamantului nu pot fi structurate dupa criterii exclusiviste si
discriminatorii de ordin ideologic, politic, religios sau etnic. Nu sunt
considerate a fi structurate dupa criterii exclusiviste si discriminatorii
unitatile si institutiile de invatamant create din nevoi de
ordin religios sau lingvistic, in care predarea corespunde alegerii
parintilor sau tutorilor legal instituiti ai elevilor.
(3) Ministerul Invatamantului, consultand factorii interesati in
organizarea unor forme si tipuri specifice de invatamant, raspunde de elaborarea
planurilor de invatamant, programelor analitice si a manualelor scolare pentru
invatamantul preuniversitar. In invatamantul superior, planurile de
invatamant si programele analitice se stabilesc conform
autonomiei universitare si standardelor nationale.
Art. 13. - Autonomia universitara este garantata.
Art. 14. - Alternativele educationale pot fi organizate in
sistemul de invatamant de stat si particular, pe baza evaluarii si validarii lor
de catre Ministerul Invatamantului.
TITLUL II
Sistemul national de invatamant
Capitolul I
Dispozitii comune
Art. 15. - (1) Sistemul national de invatamant este constituit
din ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de diferite tipuri,
niveluri si forme de organizare a activitatii de instruire si educare.
(2) Sistemul national de invatamant cuprinde unitati si
institutii de invatamant, de stat si particulare.
(3)
Privatizarea institutiilor si unitatilor de invatamant de stat este
interzisa.
(4) Invatamantul este organizat pe niveluri,
asigurand coerenta si continuitatea instruirii si educatiei, in concordanta cu
particularitatile de varsta si individuale.
(5)
Sistemul national de invatamant are urmatoarea structura:
a) invatamant prescolar: grupele mica, mijlocie si mare, de
pregatire pentru scoala;
b) invatamant primar: clasele
I-IV;
c) invatamant secundar:
d) invatamant postliceal;invatamant gimnazial: clasele V-VIII; invatamant profesional; invatamant liceal: clasele IX-XII (XIII);
f) educatie permanenta.invatamant universitar; invatamant postuniversitar;
(6) Invatamantul prescolar, primar, gimnazial, profesional,
liceal si postliceal formeaza invatamantul preuniversitar.
(7) Invatamantul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele
scolare, Ministerului Invatamantului, iar invatamantul superior este coordonat
de Ministerul Invatamantului, cu respectarea autonomiei universitare.
(8) Formele de organizare a invatamantului sunt: invatamant de
zi, seral si fara frecventa.
(9) In sistemul educatiei
permanente se poate practica invatamantul prin corespondenta sau la
distanta.
(10) Invatamantul general obligatoriu, care
cuprinde invatamantul primar si gimnazial, este invatamant de zi.
(11) In sistemul de invatamant pot functiona unitati-pilot si
de aplicatie.
(12) In raport cu conditiile existente,
pot functiona grupuri scolare in care se organizeaza invatamant profesional,
liceal si postliceal, cu o conducere unica.
Art. 16. - (1) Sistemul national de invatamant are caracter
deschis, asigurand posibilitatea trecerii de la un profil la altul, in
conditiile stabilite prin regulament.
(2) Elevii si
studentii cu aptitudini si performante scolare exceptionale pot promova doi ani
de studii intr-un an scolar sau universitar.
Art. 17. - (1) Ministerul Invatamantului, inspectoratele
scolare si autoritatile administratiei publice locale asigura conditiile
necesare pentru ca elevii sa frecventeze cursurile primare si gimnaziale, de
regula, in localitatile in care acestia domiciliaza.
(2) In situatii justificate, elevilor din invatamantul primar si
gimnazial, scolarizati intr-o alta localitate, li se asigura, dupa caz, servicii
de transport, masa si internat, cu sprijinul Ministerului Invatamantului, al
autoritatilor administratiei publice locale, al agentilor economici, al
comunitatilor
locale, al societatilor de binefacere, al
altor persoane juridice sau fizice.
Capitolul II
Invatamantul
prescolar
Art. 18. - (1) Invatamantul prescolar se organizeaza pentru
copii in varsta de 3-7 ani, in gradinite de copii cu program normal, prelungit
si saptamanal.
(2) Gradinitele se infiinteaza de catre
inspectoratele scolare.
(3) Agentii economici si alte
persoane juridice, precum si persoanele fizice pot infiinta si finanta
gradinite, cu acordul inspectoratelor scolare, in conditiile legii.
Art. 19. - Pentru asigurarea continuitatii intre invatamantul prescolar si cel primar se instituie si se vor generaliza treptat grupele pregatitoare pentru scoala, cuprinzand copii de 5-6 (7) ani. Costurile scolarizarii vor fi suportate de catre Ministerul Invatamantului.
Capitolul III
Invatamantul
primar
Art. 20. - (1) Invatamantul primar se organizeaza ca invatamant
de zi si functioneaza, de regula, cu program de dimineata, in cadrul scolilor cu
clasele I-IV, I-VIII sau I-XII (XIII).
(2) In clasa I
sunt inscrisi copiii care implinesc varsta de 7 ani in anul calendaristic
respectiv.
(3) La cererea parintilor sau a
sustinatorilor legali, pot fi inscrisi in clasa I si copiii care implinesc
varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar, daca dezvoltarea lor
psihosomatica este corespunzatoare.
(4) Ministerul
Invatamantului poate aproba organizarea unor clase constituite din copii care,
din diferite motive, nu au absolvit, pana la varsta de 14 ani, primele patru
clase ale invatamantului general obligatoriu.
Capitolul IV
Invatamantul
secundar
Sectiunea 1
Invatamantul
gimnazial
Art. 21. - (1) Invatamantul gimnazial functioneaza in cadrul
scolilor cu clasele I-VIII sau I-XII (XIII).
(2) In mod
exceptional, invatamantul gimnazial se poate organiza si ca invatamant seral sau
fara frecventa, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 2 ani varsta
corespunzatoare clasei.
Art. 22. - (1) Studiile gimnaziale se incheie cu sustinerea
unui examen de capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de
catre Ministerul Invatamantului, la urmatoarele discipline: Limba si literatura
romana, Matematica, Istoria romanilor si Geografia Romaniei. Elevii apartinand
minoritatilor nationale, care frecventeaza cursurile gimnaziale in limba
materna, sustin si o proba la Limba si literatura materna.
(2) In caz de nepromovare a examenului de capacitate, acesta poate fi
sustinut in oricare dintre sesiunile ulterioare.
(3)
Elevilor care promoveaza examenul de capacitate li se acorda certificat de
capacitate. Celor care nu promoveaza examenul de capacitate li se elibereaza, la
cerere, copie de pe foaia matricola.
Sectiunea a 2-a
Invatamantul
liceal
Art. 23. - (1) Invatamantul liceal cuprinde clasele IX-XII
(XIII) - invatamant de zi - si clasele IX-XIII - invatamant seral sau fara
frecventa.
(2) Reteaua liceelor de stat este aprobata
de Ministerul Invatamantului, la propunerea inspectoratelor scolare si, dupa
caz, cu consultarea altor factori interesati, fiind publicata inaintea
examenului de capacitate; numarul de locuri si de clase se aproba anual, in
functie de cerintele
locale si nationale.
(3) Invatamantul liceal seral si fara frecventa, cu clasele
IX-XIII, functioneaza in liceele stabilite de inspectoratele scolare.
Art. 24. - (1) Invatamantul liceal functioneaza, de regula, cu
urmatoarele profiluri: teoretic - real si umanist -, informatic, pedagogic,
tehnic, economic, administrativ, agricol, silvic, agromontan, militar, de arta,
sportiv si teologic.
(2) Liceele se organizeaza cu unul
sau mai multe profiluri. In cadrul acestor profiluri se pot organiza, cu
aprobarea Ministerului Invatamantului, clase cu specializari mai restranse si
clase speciale pentru elevi cu aptitudini si performante exceptionale.
(3) La liceele de specialitate care, pe langa diploma de
bacalaureat, elibereaza si atestat profesional, durata studiilor poate fi si de
5 ani si este stabilita prin hotarare a Guvernului.
Art. 25. - (1) Admiterea elevilor in invatamantul liceal se
face prin concurs, care se desfasoara pe baza unei metodologii elaborate de
catre Ministerul Invatamantului.
(2) La concursul de
admitere in invatamantul liceal se pot inscrie absolventii de gimnaziu cu
certificat de capacitate.
(3) Inscrierea la concursul
de admitere in invatamantul liceal de zi se poate face in primii 2 ani de la
absolvirea gimnaziului, daca la data inceperii anului scolar elevul nu depaseste
varsta de 17 ani.
(4) Concursul de admitere in liceu
consta in urmatoarele probe:
a) Limba si literatura romana - scris;
b) Limba si literatura materna - scris, proba sustinuta de candidatii
care se inscriu la concursul de admitere pentru clase cu limbi de predare ale
minoritatilor nationale;
c) Matematica - scris; pentru
profilurile teoretic-umanist, teologic, de arta si sportiv se poate alege, in
locul Matematicii, o disciplina din profilul liceului - scris;
d) probe de aptitudini specifice pentru anumite tipuri de licee,
stabilite in metodologie; aceste probe se sustin inaintea concursului de
admitere si au caracter eliminatoriu.
Art. 26. - (1) Studiile liceale se incheie cu examen de
bacalaureat, diversificat in functie de profilul liceului, de profilul clasei si
de optiunea elevului. Examenul de bacalaureat consta in sustinerea urmatoarelor
probe:
a) Limba si literatura romana - scris si
oral;
b) Limba si literatura materna - scris si oral,
pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor
nationale;
c) Matematica - scris; pentru profilurile
teoretic-umanist, teologic, de arta si sportiv se poate alege, in locul
Matematicii, o disciplina socioumana - scris;
d)
Istoria romanilor - oral;
e) una dintre limbile straine
de circulatie internationala studiate in licee - oral;
f) o proba la alegere dintre: Fizica, Chimie, Biologie, Geografia
Romaniei - oral;
g) o disciplina de profil sau
optionala, la alegere, alta decat cea din probele sustinute anterior -
oral.
(2) Promovarea disciplinei de profil si a unei probe practice,
insotita de o lucrare de specialitate, da dreptul la obtinerea atestatului
profesional.
(3) Lista disciplinelor socioumane, de
profil si optionale, nenominalizate la alin. (1) lit. c) si g), continutul
programelor si modul de desfasurare a bacalaureatului - real, umanist si de
profil - se stabilesc de catre Ministerul Invatamantului si se dau publicitatii
pana la data inceperii anului scolar.
Art. 27. - (1) Examenul de bacalaureat se sustine in fata unei
comisii stabilite de inspectoratul scolar. Comisia este condusa de un
presedinte, numit de Ministerul Invatamantului dintre cadrele didactice
universitare de predare, avand titlul stiintific de doctor.
(2) In decursul unui an scolar se organizeaza o singura sesiune de
bacalaureat. Rezultatele examenului de bacalaureat sunt publice.
(3) Comisiile sunt alcatuite din profesori de la alte licee
decat cele in care se sustine bacalaureatul.
(4)
Numarul comisiilor si numarul unitatilor de invatamant in care se desfasoara
examenul de bacalaureat se stabilesc de catre Ministerul Invatamantului.
(5) Candidatii se pot prezenta pentru sustinerea examenului de
bacalaureat de cel mult trei ori.
Art. 28. - (1) In urma promovarii examenului de bacalaureat,
absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat si, dupa caz, atestatul
profesional. Eliberarea atestatului profesional, prevazut la art. 26 alin. (2),
nu este conditionata de promovarea examenului de bacalaureat.
(2) Absolventilor de liceu fara diploma de bacalaureat li se elibereaza,
la cerere, certificat de absolvire si copie de pe foaia matricola.
(3) Absolventii care au promovat toate clasele liceale cu
medii generale de minimum 9,50, iar la bacalaureat au obtinut media 10, primesc
diploma de merit.
Sectiunea a 3-a
Invatamantul
profesional
Art. 29. - Invatamantul profesional se organizeaza ca invatamant de zi sau seral, prin scoli profesionale si scoli de ucenici. Aceste scoli pot functiona independent sau pe langa grupuri scolare.
Art. 30. - (1) Reteaua invatamantului profesional este
organizata de catre Ministerul Invatamantului, cu consultarea factorilor
interesati.
(2) Reteaua invatamantului profesional,
meseriile pentru care se scolarizeaza si numarul de locuri aferente se dau
publicitatii cu 6 luni inainte de inceperea anului scolar.
(3) Planurile de invatamant si programele analitice se elaboreaza si se
aproba de catre Ministerul Invatamantului, cu consultarea factorilor
interesati.
Art. 31. - (1) La scolile profesionale se pot inscrie
absolventi de gimnaziu cu certificat de capacitate.
(2)
Durata studiilor in scolile profesionale este de 2-4 ani.
(3) Admiterea in scolile profesionale se face pe baza de probe stabilite
si elaborate de unitatile de invatamant respective.
Art. 32. - Scolile profesionale organizeaza, la cererea agentilor economici si a institutiilor publice sau particulare, pe baza de contract, cursuri de calificare si de conversie profesionala.
Art. 33. - (1) La scolile de ucenici se pot inscrie absolventi
de gimnaziu, cu sau fara certificat de capacitate, in vederea insusirii unor
deprinderi preponderent practice.
(2) Durata studiilor
in scolile de ucenici este de 1-3 ani.
(3) Scolile de
ucenici functioneaza in cadrul scolilor profesionale.
(4) Admiterea in scolile de ucenici se face prin testari specifice
meseriei.
Art. 34. - (1) Cursurile scolii profesionale si ale scolii de
ucenici se incheie cu examen de absolvire.
(2) Diploma
de absolvire confera dreptul de a exercita meseria pentru care absolventul a
fost pregatit.
Art. 35. - Organizarea invatamantului profesional, admiterea si examenul de absolvire sunt reglementate de Ministerul Invatamantului, prin metodologie specifica.
Art. 36. - Cursantii si absolventii invatamantului profesional cu certificat de capacitate pot urma studiile in invatamantul liceal prin concurs de admitere, in conditiile prezentei legi.
Capitolul V
Invatamantul de arta si
invatamantul sportiv
Art. 37. - (1) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv se
organizeaza pentru elevii cu aptitudini in aceste domenii.
(2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si
invatamantul sportiv se aproba de catre Ministerul Invatamantului, la propunerea
inspectoratelor scolare.
Art. 38. - In invatamantul de arta si in invatamantul sportiv:
a) scolarizarea se realizeaza, de regula, incepand cu clasele
primare;
b) admiterea se face prin testarea
aptitudinilor specifice;
c) planurile de invatamant
sunt adaptate profilului;
d) studiul disciplinelor de
specialitate se realizeaza pe grupe sau individual, potrivit criteriilor
stabilite de catre Ministerul Invatamantului;
e)
examenul de capacitate include si o proba practica, specifica domeniului
artistic sau sportiv studiat;
f) programele analitice
pentru invatamantul liceal de arta si invatamantul liceal sportiv respecta
obiectivele stabilite pentru profilul teoretic-real sau umanist.
Art. 39. - Pentru fiecare profil al invatamantului de arta si al invatamantului sportiv se elibereaza certificat de capacitate, respectiv diploma de bacalaureat, care atesta specialitatea absolvita.
Art. 40. - (1) Pentru activitatea sportiva si artistica de
performanta, Ministerul Invatamantului poate organiza cluburi scolare, scoli si
licee cu program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar.
(2) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta,
Ministerul Invatamantului organizeaza tabere sportive sau de creatie artistica,
concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, festivaluri; acorda burse
si alte forme de sprijin material.
(3) Ministerul
Tineretului si Sportului, Ministerul Culturii si celelalte ministere interesate
au obligatia sa sprijine financiar si material activitatile de performanta in
domeniul sportului si al artelor.
Capitolul VI
Invatamantul
special
Art. 41. - (1) Invatamantul special se organizeaza de catre
Ministerul Invatamantului, pentru prescolarii si elevii cu deficiente mintale,
fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective si de comportament, sau cu
deficiente asociate, in scopul instruirii si educarii, al recuperarii si
integrarii
lor sociale.
(2)
Integrarea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale se realizeaza prin
unitati de invatamant special, in grupe si clase speciale din unitati prescolare
si scolare obisnuite, sau in unitati de invatamant obisnuite, inclusiv in
unitati cu predare in limbile minoritatilor nationale.
Art. 42. - (1) Invatamantul special este gratuit.
(2) Pregatirea si perfectionarea personalului didactic
specializat, organizarea si evaluarea invatamantului special se fac de catre
Ministerul Invatamantului. Finantarea invatamantului special este asigurata de
Ministerul Invatamantului si de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
(3) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul
institutiilor de protectie sociala, al altor organizatii de stat si particulare,
al societatilor de binefacere, al persoanelor fizice sau juridice din tara si
din strainatate, pentru stimulare, compensare si recuperare a
handicapului.
Art. 43. - Tipul si gradul handicapului copilului se stabilesc de comisii de expertiza, interscolare si judetene, subordonate inspectoratelor scolare.
Art. 44. - Invatamantul special dispune de planuri de invatamant, programe analitice, manuale si metodologii didactice elaborate in functie de tipul si gradul handicapului si aprobate de catre Ministerul Invatamantului.
Art. 45. - (1) In invatamantul prescolar si primar, in functie
de evolutia copilului, se pot face propuneri de reorientare operativa dinspre
scoala speciala spre scoala de masa si invers sau dinspre caminul-scoala spre
scoala speciala si invers.
(2) Propunerea de
reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza
si de catre psihologul scolar. Hotararea de reorientare se ia de catre comisia
de expertiza, cu acordul familiei sau al sustinatorului legal.
(3) Copiii cu cerinte educative speciale, care nu au putut fi
reorientati spre invatamantul de masa pana la absolvirea invatamantului primar,
continua procesul de educatie in unitati ale invatamantului special - gimnazial,
profesional, liceal si postliceal - diferentiat dupa tipul si gradul
handicapului.
Art. 46. - Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, impreuna cu
alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale cu preocupari in domeniu,
asigura integrarea in viata activa, in forma corespunzatoare de munca, a
absolventilor invatamantului special, potrivit calificarii obtinute si in
conditiile prevazute de legislatia in vigoare.
Capitolul VII
Unitati conexe ale
invatamantului preuniversitar
Art. 47. - (1) La nivelul invatamantului prescolar, primar si
gimnazial, pe langa unele unitati de invatamant reprezentative in zona
respectiva se organizeaza centre logopedice interscolare, coordonate de
inspectoratele scolare, ca structuri de invatamant special integrat.
(2) Centrele logopedice interscolare functioneaza cu profesori
logopezi, avand calificarea in psihopedagogie speciala, psihologie sau
pedagogie; acestia au si obligatia indrumarii educatoarelor, invatatorilor si
institutorilor in metodica dezvoltarii si corectarii limbajului celor care
prezinta
tulburari de vorbire.
(3) Pentru copiii cu boli cronice, Ministerul Invatamantului
organizeaza, dupa caz, grupe sau clase in cadrul unitatilor sanitare
respective.
Art. 48. - (1) Pentru copiii orfani sau pentru cei carora nu li
se pot asigura conditii de viata in familia naturala, in familia adoptiva sau in
plasament familial, functioneaza case de copii in subordinea inspectoratelor
scolare.
(2) Casele de copii functioneaza separat de
unitatile invatamantului special.
(3) Transferarea
dintr-un judet in altul a copiilor abandonati sau orfani de ambii parinti se
poate face numai cu aprobarea Ministerului Invatamantului. Scolarizarea lor se
va face in conformitate cu Art. 8.
(4) Inspectoratele
scolare pot infiinta si organiza, cu acordul Ministerului Invatamantului, case
de copii de tip familial.
Art. 49. - (1) In judete si in municipiul Bucuresti
functioneaza centre sau cabinete de asistenta psihopedagogica; acestea asigura
si activitatea de orientare scolara si profesionala.
(2) Regulamentul de functionare a acestor centre sau cabinete se
stabileste prin ordin al ministrului invatamantului.
Art. 50. - (1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti
functioneaza Casa corpului didactic, subordonata inspectoratului scolar.
(2) Structura si atributiile Casei corpului didactic se
stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Invatamantului.
Capitolul VIII
Invatamantul
postliceal
Art. 51. - (1) Invatamantul postliceal se organizeaza de catre
Ministerul Invatamantului, din proprie initiativa sau la cererea agentilor
economici si a altor institutii interesate.
(2)
Nomenclatorul specializarilor si al grupelor de specializari se stabileste de
Ministerul Invatamantului, impreuna cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale,
la propunerea factorilor interesati.
(3) Persoanele
care solicita organizarea unei scoli postliceale sau scolarizarea in cadrul
acestui tip de invatamant asigura finantarea acestora, prin contract cu
Ministerul Invatamantului. Fac exceptie scolile sanitare postliceale de stat,
care sunt finantate de Ministerul Invatamantului.
(4)
Scolile de maistri sunt scoli postliceale.
(5)
Invatamantul postliceal are o durata de 1-3 ani.
Art. 52. - (1) Admiterea in invatamantul postliceal se face
prin concurs.
(2) Au dreptul sa se inscrie la concursul
de admitere absolventii de liceu, cu sau fara diploma de bacalaureat. La
concursul de admitere in scolile sanitare postliceale se pot inscrie numai
absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat.
(3)
Probele si conditiile de concurs, numarul de locuri si metodologia de
desfasurare a concursului de admitere se stabilesc de Ministerul Invatamantului,
in cooperare cu initiatorii.
Art. 53. - (1) Invatamantul postliceal se incheie cu examen de
absolvire.
(2) Promovarea examenului de absolvire da
dreptul la obtinerea unui certificat care atesta profesia insusita.
(3) In cazul nepromovarii examenului de absolvire, acesta mai
poate fi sustinut de doua ori in decurs de 3 ani de la absolvire.
Art. 54. - Prin hotarare a Guvernului se stabilesc, anual, obligatiile statului referitoare la invatamantul postliceal.
Capitolul IX
Invatamantul
superior
Art. 55. - Invatamantul superior se realizeaza prin institutii de invatamant si de cercetare: universitati, institute, academii, conservatoare si colegii universitare.
Art. 56. - Infiintarea institutiilor de invatamant superior se face prin lege.
Sectiunea 1
Organizarea invatamantului
universitar
Art. 57. - Invatamantul universitar are caracter deschis si se organizeaza sub forma de:
a) invatamant universitar de scurta durata;
b) invatamant universitar de lunga durata.
Art. 58. - Invatamantul universitar de stat este gratuit, cu
exceptia taxelor percepute pentru inscrierea la concursul de admitere,
inmatriculari si reinmatriculari, reexaminari, repetentie si repetarea
examenului de absolvire sau de licenta. De asemenea, se pot percepe taxe si
pentru
activitati didactice neincluse in planul de
invatamant, solicitate de studenti si aprobate de consiliul facultatii.
Cuantumul taxelor se stabileste de catre senatele universitare.
Art. 59. - (1) Pot participa la admiterea in invatamantul
universitar absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat. Organizarea
admiterii este de competenta fiecarei institutii de invatamant superior, pe baza
criteriilor generale stabilite de Ministerul Invatamantului. Concursul de
admitere se poate organiza in doua sesiuni.
(2)
Absolventii de liceu, care au obtinut intr-unul dintre ultimii 2 ani de studii
distinctii la olimpiade scolare internationale, concursuri artistice sau
sportive de nivel continental, mondial sau olimpic, au dreptul de a se inscrie
in invatamantul universitar fara sustinerea concursului de admitere la acele
facultati sau sectii de specialitate la care admiterea contine in probele de
concurs disciplina la care au fost distinsi.
(3) Cifra
de scolarizare in invatamantul universitar de stat se stabileste anual, prin
hotarare a Guvernului, pe baza studiilor de prognoza si la propunerea senatelor
institutiilor de invatamant superior.
(4) In
invatamantul universitar de stat conditiile de admitere, reteaua si cifrele de
scolarizare se fac publice cu cel putin 6 luni inainte de inceperea anului
universitar.
Art. 60. - (1) Activitatea didactica se poate organiza in
urmatoarele forme: de zi, seral si fara frecventa. Formele de invatamant seral
si fara frecventa pot fi organizate numai de catre institutiile de invatamant
care au si cursuri de zi.
(2) Durata studiilor in
invatamantul seral si in cel fara frecventa este mai mare cu un an decat cea
prevazuta pentru invatamantul de zi.
(3) Diplomele sau
certificatele de absolvire eliberate de institutiile de invatamant superior
pentru specializarile acreditate sunt echivalente, indiferent de forma de
invatamant absolvita.
(4) Studentii pot urma
concomitent doua specializari, daca indeplinesc conditiile de admitere cerute.
Studentii respectivi pot beneficia de bursa de stat pe durata maxima a unei
specializari.
(5) Absolventii cu diploma de licenta pot
urma o a doua specializare, fara concurs de admitere, in conditiile stabilite in
Carta universitara.
Art. 61. - (1) In institutiile de invatamant superior pot fi
inscrisi si studenti straini, in conformitate cu prevederile legale.
(2) Cetatenii straini care studiaza in Romania in invatamantul
superior de stat, cu exceptia celor care beneficiaza de burse din partea
statului roman, platesc taxe de scolarizare stabilite anual prin hotarare a
Guvernului.
Sectiunea a 2-a
Invatamantul
universitar de scurta durata
Art. 62. - (1) Invatamantul universitar de scurta durata este
de 3 ani, cu exceptia cazului prevazut de art. 64 alin. (2), si este organizat
in colegii universitare, in cadrul institutiilor de invatamant universitar de
lunga durata.
(2) Infiintarea colegiilor universitare
se aproba de catre Ministerul Invatamantului, la propunerea senatului
institutiei de invatamant superior.
Art. 63. - (1) Admiterea in colegiile universitare se face pe
baza criteriilor prevazute pentru invatamantul universitar de lunga
durata.
(2) Studiile in invatamantul universitar de
scurta durata se incheie cu examen de absolvire, organizat pe baza criteriilor
elaborate de catre Ministerul Invatamantului si a unei metodologii stabilite de
senatele universitare. Absolventii primesc diplome in care se specifica domeniul
specializarii dobandite.
(3) Absolventilor care nu au
promovat examenul mentionat la alin. (2) li se aplica prevederile prezentei
legi.
Art. 64. - (1) Colegiile cu profil pedagogic asigura pregatirea
de institutori pentru invatamantul prescolar si primar; acestia dobandesc
specializarea si pentru predarea in invatamantul gimnazial, dupa caz, a unei
discipline: limba straina, muzica, desen sau educatie fizica.
(2) Durata studiilor la colegiul pedagogic este de 2 ani, pentru
absolventii liceelor pedagogice, si de 3 ani, pentru absolventii liceelor cu alt
profil.
(3) In cadrul colegiilor pedagogice
functioneaza serii paralele, cu planuri de invatamant diferite, in raport cu
durata scolarizarii.
Art. 65. - (1) Absolventii cu diploma ai colegiilor
universitare pot continua studiile in invatamantul universitar de lunga durata,
in cadrul profilului studiat initial sau apropiat, prin concurs, in limita
locurilor disponibile pentru anul universitar curent, stabilite de senatul
institutiei de invatamant superior primitoare. Criteriile de inscriere se
stabilesc de institutiile de invatamant universitar de lunga durata.
(2) Candidatii admisi vor sustine examenele de diferenta
stabilite de consiliile facultatilor. In urma promovarii examenelor de
diferenta, candidatii vor fi inscrisi in anul III al invatamantului universitar
de lunga durata.
Sectiunea a 3-a
Invatamantul
universitar de lunga durata
Art. 66. - (1) Invatamantul universitar de lunga durata se
desfasoara in universitati si in alte institutii echivalente, precum: institute,
academii, conservatoare, in facultati si la specializari autorizate sau
acreditate.
(2) Infiintarea de noi facultati se aproba
de catre Ministerul Invatamantului, iar structura acestora, de catre senatele
universitare.
Art. 67. - (1) Durata studiilor la cursurile de zi in
invatamantul universitar de lunga durata este, in functie de profil, de 4-6 ani
si se stabileste prin hotarare a Guvernului. Modificarea duratei studiilor se
poate face numai incepand cu anul I.
(2) Studiile in
invatamantul universitar de lunga durata se incheie cu examen de licenta, care
consta in proiect sau lucrare de diploma si in probe generale si de
specialitate. Criteriile de organizare a examenului de licenta se stabilesc de
catre Ministerul Invatamantului, iar metodologia, de catre senatele
universitare.
(3) Absolventii care au promovat examenul
de licenta primesc titlul de licentiat in profilul si in specializarea
urmate.
(4) Absolventii care nu au promovat examenul de
licenta primesc, la cerere, un certificat de studii si copie de pe foaia
matricola. Ei mai pot sustine examenul de cel mult doua ori, in decurs de 5 ani
de la absolvire.
(5) Titulatura diplomei de licenta se
stabileste de catre Ministerul Invatamantului, in conformitate cu standardele
internationale.
(6) Diplomele eliberate de institutiile
de invatamant universitar de lunga durata pana in anul 1993 inclusiv sunt
echivalente cu diploma de licenta.
Art. 68. - (1) Studentii si absolventii care opteaza pentru
profesiunea didactica sunt obligati sa participe la activitatile departamentului
pentru pregatirea personalului didactic.
(2)
Departamentul functioneaza in institutiile de invatamant superior, pe baza de
regulament, si are planuri de invatamant distincte, care cuprind discipline de
pregatire teoretica si practica in domeniile pedagogiei, psihologiei, logicii,
sociologiei si metodicii de specialitate. In realizarea
activitatilor proprii, departamentul este sprijinit de facultatile de
profil.
(3) Pregatirea studentilor prevazuta la alin.
(1) si (2) se realizeaza in regimul activitatilor didactice optionale. Planurile
de invatamant ale departamentului sunt integrate in planurile de invatamant ale
facultatilor de profil.
(4) Absolventilor
departamentului pentru pregatirea personalului didactic li se elibereaza
certificate de absolvire, pe baza carora sunt abilitati sa functioneze in
calitate de cadre didactice.
(5) Absolventii
invatamantului universitar pot profesa in invatamant numai daca fac dovada ca au
efectuat pregatirea prin disciplinele prevazute la alin. (2) sau vor efectua
aceasta pregatire in primii 3 ani de la angajare.
Art. 69. - Activitatile clinice din invatamantul medical superior de stat se organizeaza in unitatile sanitare publice atestate, care apartin Ministerului Sanatatii si celorlalte ministere cu retea sanitara proprie. Metodologia de organizare si de desfasurare a acestor activitati se elaboreaza de catre Ministerul Invatamantului si Ministerul Sanatatii.
Sectiunea a 4-a
Invatamantul
postuniversitar
Art. 70. - (1) Invatamantul postuniversitar asigura
specializarea in domeniu sau extinderea si perfectionarea pregatirii atestate
prin diploma de licenta sau, dupa caz, diploma de absolvire.
(2) Invatamantul postuniversitar se organizeaza in institutii de
invatamant superior si in scoli de studii postuniversitare, acreditate in acest
scop, si se realizeaza prin: studii aprofundate, doctorat, studii academice
postuniversitare, studii de specializare si cursuri de perfectionare.
Art. 71. - (1) Admiterea in invatamantul postuniversitar se face:
a) prin concurs, pentru studii aprofundate, pentru doctorat si
pentru studii academice postuniversitare;
b) la cerere,
pentru studii de specializare si cursuri de perfectionare.
(2) Numarul locurilor pentru studii aprofundate, pentru doctorat si pentru studii academice postuniversitare este aprobat de:
a) senatele institutiilor de invatamant superior, pentru cele
acoperite prin taxe sau subventionate din alte surse decat cele de la bugetul de
stat;
b) Ministerul Invatamantului, pentru cele
subventionate de la bugetul de stat.
Art. 72. - (1) Studiile aprofundate au durata de 1-2 ani si pot
fi urmate de absolventii cu diploma de licenta.
(2)
Concursul de admitere pentru studii aprofundate se organizeaza pe baza
criteriilor stabilite de catre Ministerul Invatamantului.
(3) Cifra de scolarizare si reteaua invatamantului de studii aprofundate
se aproba de catre Ministerul Invatamantului.
(4)
Studiile aprofundate se incheie cu o dizertatie. Absolventii primesc diploma de
studii aprofundate - magister sau master.
(5) Cursantii
invatamantului de studii aprofundate beneficiaza de gratuitatea studiilor si de
burse, in conformitate cu prevederile legii.
Art. 73. - (1) Doctoratul este o forma superioara de invatamant
si de cercetare.
(2) Au dreptul sa participe la
concursul de admitere la doctorat absolventii invatamantului universitar de
lunga durata, cu diploma de licenta.
(3) Conducatorii
de doctorat pot fi profesori universitari sau cercetatori stiintifici principali
gradul I, cu titlu de doctor.
(4) Dreptul de a conduce
doctoratul este avizat nominal de Consiliul National de Atestare a Titlurilor,
Diplomelor si Certificatelor Universitare, la propunerea institutiilor
organizatoare, si este conferit prin ordin al ministrului invatamantului.
(5) Doctoratul este organizat, cu si fara frecventa, in
institutiile de invatamant superior si in institutele de cercetare stiintifica
aprobate de Ministerul Invatamantului, la propunerea Consiliului National de
Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, pe baza
criteriilor de acreditare in acest scop.
(6) Doctoratul
se incheie cu o teza sustinuta public si evaluata de o comisie de specialisti,
propusa de organul de conducere a institutiei organizatoare, avizata de
Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor
Universitare si aprobata de ministrul invatamantului. Comisia este alcatuita
dintr-un presedinte, conducatorul de doctorat, si din cinci referenti oficiali,
specialisti cu activitate stiintifica deosebita, cu titlu de doctor in domeniu,
dintre care patru nu functioneaza in institutia organizatoare a doctoratului.
Pentru activitatea depusa, referentii oficiali vor fi retribuiti potrivit
normelor stabilite de Ministerul Invatamantului.
(7)
Titlul stiintific de doctor se acorda de catre conducerea institutiei
organizatoare si se confirma de catre Consiliul National de Atestare a
Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare de pe langa Ministerul
Invatamantului. Pe baza ordinului ministrului invatamantului, se elibereaza
diploma de doctor de catre institutia acreditata.
(8)
Organizarea si desfasurarea doctoratului se reglementeaza prin hotarare a
Guvernului.
Art. 74. - (1) Pe langa institutiile de invatamant superior se
pot organiza scoli de studii postuniversitare, pentru absolventii cu diploma de
licenta. Scolile de studii postuniversitare se pot infiinta si ca institutii
independente, prin lege, inclusiv in strainatate.
(2)
Studiile in scolile de studii postuniversitare au durata de 2-3 ani si se
finalizeaza cu examen de diploma. Absolventii primesc diploma de studii
academice postuniversitare.
(3) Absolventii scolilor de
studii postuniversitare se pot inscrie la concursul de admitere la doctorat in
specializarea obtinuta.
Art. 75. - (1) Studiile postuniversitare de specializare au
durata de cel putin un an, in functie de profil, si pot fi urmate de absolventii
cu diploma de licenta. Durata studiilor este propusa de senatele universitare si
este aprobata prin ordin al ministrului invatamantului.
(2) Studiile de specializare se incheie cu dizertatie sau examen.
Absolventilor li se elibereaza certificat de specializare
postuniversitara.
Art. 76. - (1) Cursurile postuniversitare de perfectionare au
durata de cel mult un an, in functie de profil, si pot fi urmate de absolventii
cu diploma din invatamantul universitar. Durata cursurilor este stabilita de
senatul universitar.
(2) Personalul didactic cu studii
universitare de scurta sau de lunga durata din invatamantul preuniversitar
participa periodic la cursuri postuniversitare de perfectionare a pregatirii de
specialitate, metodice si psihopedagogice, conform normelor stabilite de
Ministerul Invatamantului.
(3) Cursurile
postuniversitare de perfectionare se incheie cu colocviu. Absolventii primesc
certificat de absolvire.
Art. 77. - Pentru organizarea activitatilor de pregatire postuniversitara, prevazute la art. 74, institutiile de invatamant superior se pot asocia cu institutii similare, precum si cu agenti economici din tara sau din strainatate. In acest caz, structura studiilor, structurile organizatorice si modul lor de functionare si de finantare se aproba de Ministerul Invatamantului, la propunerea institutiei de invatamant superior initiatoare.
Art. 78. - (1) Invatamantul postuniversitar este sustinut prin
taxe sau din alte surse, cu exceptiile prevazute de lege.
(2) Bursele de stat in invatamantul postuniversitar se obtin prin
concurs.
Art. 79. - Invatamantul postuniversitar medical se organizeaza in forme specifice stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Invatamantului si a Ministerului Sanatatii.
Sectiunea a 5-a
Cercetarea stiintifica
in invatamantul superior
Art. 80. - (1) In institutiile de invatamant superior se
organizeaza activitati de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica,
proiectare, consultanta sau expertiza, care se desfasoara in cadrul
departamentelor, catedrelor sau in unitati proprii de cercetare stiintifica,
inclusiv prin colaborare cu
institutii de invatamant si
de cercetare din tara sau din strainatate.
(2)
Unitatile de cercetare stiintifica se infiinteaza cu aprobarea senatelor
universitare.
(3) Catedrele, departamentele si
unitatile de cercetare stiintifica sunt incadrate cu personal didactic, de
cercetare stiintifica si cu alte categorii de personal.
(4) Activitatea de cercetare stiintifica constituie unul dintre
criteriile de apreciere a valorii profesionale a cadrului didactic si, dupa caz,
poate completa norma didactica.
(5) Studentii pot
participa la contracte de cercetare stiintifica din departamente, catedre si
unitati de cercetare.
(6) Modul de organizare si de
desfasurare a cercetarii stiintifice in institutiile de invatamant superior se
stabileste prin regulament aprobat de senatul universitar.
(7) Pentru activitati de cercetare stiintifica specifice, in reteaua
Ministerului Invatamantului pot functiona institute de cercetare cu
personalitate juridica.
(8) Cercetarea stiintifica din
invatamantul superior beneficiaza gratuit de serviciile intregii retele de
informare si de documentare a bibliotecilor din invatamant.
Art. 81. - (1) Programele de cercetare stiintifica
fundamentala, precum si alte programe de interes deosebit sunt finantate, pe
baza de contracte, din fondurile alocate anual, direct Ministerului
Invatamantului, de la bugetul de stat, separat de finantarea procesului de
invatamant. Finantarea
contractelor de cercetare se
face in mod competitiv, pe baza evaluarilor facute de catre Consiliul National
al Cercetarii Stiintifice Universitare.
(2) Programele
de cercetare tehnologica avansata, programele de cercetare aplicativa, precum si
activitatile de proiectare, consultanta, expertiza, altele decat cele avand ca
beneficiar Ministerul Invatamantului, sunt finantate, pe baza de contracte
incheiate direct cu beneficiarii cercetarilor sau activitatilor respective, din
fondurile de la bugetul de stat si din fondul special de cercetare alocate altor
ministere, precum si din alte surse.
(3) Activitatea de
cercetare stiintifica desfasurata in institutele de cercetare ale Ministerului
Invatamantului este finantata de la bugetul de stat, pentru programele
solicitate de acest minister, si din alte surse, pentru programele comandate de
terti.
Art. 82. - Veniturile nete obtinute din realizarea programelor de cercetare stiintifica si din activitatile de proiectare, consultanta sau expertiza se utilizeaza, cu acordul coordonatorului de program si cu avizul rectorului institutiei de invatamant superior, pentru dezvoltarea bazei materiale proprii de cercetare, precum si pentru remunerarea personalului care a executat contractul.
Sectiunea a 6-a
Structura
institutiilor de invatamant superior
Art. 83. - Institutia de invatamant superior cuprinde, de regula, mai multe facultati, colegii universitare, departamente, catedre, unitati de cercetare stiintifica, de proiectare si de microproductie.
Art. 84. - (1) Facultatea reprezinta unitatea functionala de
baza a institutiei de invatamant superior si are in componenta una sau mai multe
sectii de specialitate. Facultatea este organizata pe departamente si catedre.
Activitatea didactica in cadrul facultatii se desfasoara pe ani de
studii,
serii de predare, grupe si subgrupe.
(2) Facultatile se individualizeaza prin:
a) conditii de admitere si absolvire;
b) programe de studiu;
c) domenii de
specializare.
(3) Facultatea cuprinde personal didactic si studenti, cercetatori stiintifici si proiectanti, personal auxiliar si administrativ.
Art. 85. - Colegiul universitar este unitatea functionala subordonata institutiei de invatamant superior sau facultatii.
Art. 86. - Departamentul constituie o structura subordonata institutiei de invatamant superior sau, dupa caz, facultatii, avand functii didactice, de cercetare stiintifica, de proiectare si de microproductie. Organizarea departamentelor se stabileste de catre senatele universitare.
Art. 87. - Catedra este unitatea structurala de baza a
facultatii sau, dupa caz, a departamentului, care realizeaza activitati de
invatamant si de cercetare. Catedra cuprinde personal didactic si, dupa caz,
personal de cercetare, de proiectare si auxiliar, dintr-o disciplina sau dintr-o
familie de
discipline.
Art. 88. - Institutiile de invatamant superior sau componentele acestora au dreptul de a organiza si a administra, singure sau in colaborare cu alte institutii, unitati si centre de cercetare, centre pentru pregatirea resurselor umane, unitati de microproductie, loturi experimentale sau alte structuri institutionale.
Sectiunea a 7-a
Autonomia
universitara
Art. 89. - (1) Autonomia universitara consta in dreptul
comunitatii universitare de a se conduce, de a-si exercita libertatile academice
fara nici un fel de ingerinte ideologice, politice sau religioase, de a-si asuma
un ansamblu de competente si obligatii in concordanta cu optiunile si
orientarile
strategice nationale ale dezvoltarii
invatamantului superior stabilite prin lege.
(2)
Autonomia universitara se coreleaza cu principiul raspunderii personale si
publice pentru calitatea intregii activitati didactice si de cercetare
stiintifica pe care o desfasoara institutia respectiva de invatamant
superior.
Art. 90. - (1) Comunitatea universitara cuprinde totalitatea
persoanelor care desfasoara activitate didactica, de cercetare stiintifica si de
proiectare, precum si pe cei care studiaza intr-o institutie de invatamant
superior.
(2) Comunitatea universitara foloseste in
activitatea sa personal auxiliar si administrativ.
Art. 91. - (1) Spatiul universitar este constituit din
totalitatea edificiilor, terenurilor, campusurilor universitare, dotarilor de
orice fel si cu orice destinatie, folosite de institutia de invatamant superior,
indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indreptatita sa le
utilizeze.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1)
spatiile si dotarile aferente care apartin Ministerului Sanatatii si
ministerelor cu retea sanitara proprie, in care se desfasoara invatamantul
medical superior de stat.
Art. 92. - (1) Ansamblul de drepturi si obligatii, precum si
normele care reglementeaza viata comunitatii universitare in spatiul universitar
propriu sunt cuprinse in Carta universitara a institutiei de invatamant
superior, adoptata de senatul universitar, in conditiile legii.
(2) Autonomia universitara vizeaza domeniile conducerii, structurarii si
functionarii institutiei, ale activitatii didactice si de cercetare stiintifica,
ale administrarii si ale finantarii.
(3) Autonomia
universitara se realizeaza, in principal, prin: programarea, organizarea,
desfasurarea si perfectionarea procesului de invatamant; organizarea cercetarii
stiintifice si a documentarii; stabilirea specializarilor; stabilirea planurilor
de invatamant si a programelor analitice, in acord cu standardele nationale;
admiterea candidatilor la studii, pe baza criteriilor generale stabilite de
Ministerul Invatamantului; selectarea si promovarea personalului didactic si ale
celorlalte categorii de personal; stabilirea criteriilor de apreciere a
activitatii didactice si stiintifice; acordarea, in conditiile legii, a
titlurilor didactice, stiintifice si onorifice; stabilirea formelor de studiu
postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea,
impreuna cu Ministerul Invatamantului si cu alte autoritati publice, agenti
economici, organizatii profesionale si
patronale
recunoscute la nivel national, a domeniilor in care se utilizeaza diplomele si
certificatele proprii emise; stabilirea programelor de cooperare cu alte
institutii de invatamant superior si de cercetare din tara si din strainatate;
eligibilitatea tuturor organismelor de conducere, prin vot secret; stabilirea
necesitatilor financiare si materiale; rezolvarea problemelor sociale ale
comunitatii universitare; folosirea fondurilor si gestionarea lor cu respectarea
prevederilor legale; acordarea, din fonduri proprii, a burselor de studiu si de
cercetare, distincte de cele atribuite potrivit altor reglementari legale;
asigurarea ordinii si disciplinei in spatiul universitar; organizarea si
controlul tuturor serviciilor economico-gospodaresti; gasirea si stabilirea
surselor suplimentare de venituri; organizarea activitatii culturale si
sportive; infiintarea fundatiilor; stabilirea si folosirea unor insemne si
simboluri proprii.
(4) In plan financiar, autonomia
universitara se realizeaza ca drept de gestionare, potrivit legii si raspunderii
personale, a fondurilor alocate de la bugetul public national sau provenite din
alte surse, inclusiv a veniturilor realizate din taxele in valuta de la studenti
si cursanti straini, potrivit criteriilor stabilite de comun acord cu Ministerul
Invatamantului.
Art. 93. - (1) Membrii comunitatii universitare au dreptul de a
lua parte la conducerea treburilor universitare; organismele de conducere se
aleg prin vot secret, potrivit Cartei universitare, pentru perioade de 4
ani.
(2) Organele alese, cu exceptia rectorului, se
confirma de catre senatul universitar. Rectorul se alege de catre senat si se
confirma prin ordin al ministrului invatamantului. O persoana nu poate ocupa
functia de decan sau de rector mai mult de doua mandate succesive. Rectorul
poate fi
revocat din functie de catre senatul
universitar prin aceeasi procedura folosita la numire.
(3) Ministrul invatamantului poate suspenda din functie, din motive
justificate, pe rectorul unei institutii de invatamant superior, de stat sau
particular, acreditate.
Art. 94. - (1) In institutiile de invatamant superior,
studentii pot fi reprezentati in consiliile facultatilor si in senatele
universitare, in proportie de cel mult 1/5 din numarul membrilor acestor
consilii, in conditiile stabilite prin Carta universitara.
(2) Protectia membrilor comunitatii universitare in activitatea
profesionala si in spatiul universitar este inscrisa in Carta universitara.
Abaterile de la deontologia universitara se analizeaza si se solutioneaza la
nivelul consiliilor facultatilor si al senatului.
(3)
Membrii comunitatii universitare sunt obligati sa respecte regulamentele interne
ale institutiei de invatamant superior, stabilite in conformitate cu Carta
universitara.
Art. 95. - Accesul in spatiul universitar este permis numai in conditiile stabilite prin Carta universitara sau prin lege.
Art. 96. - La nivel national, autonomia universitara se manifesta prin relatia directa a rectorului institutiei de invatamant superior cu Ministerul Invatamantului si prin alegerea reprezentantilor institutiei in organismele profesionale, conform legii.
Capitolul X
Invatamantul
militar
Art. 97. - Invatamantul militar este invatamant de stat, parte integranta a sistemului national de invatamant, si cuprinde: invatamant liceal; invatamant postliceal pentru formarea maistrilor militari si subofiterilor; invatamant universitar pentru formarea ofiterilor si specialistilor; invatamant postuniversitar. Perfectionarea pregatirii cadrelor militare se realizeaza in institutii de invatamant distincte.
Art. 98. - Structura organizatorica, profilurile, specializarile, cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru invatamantul militar se stabilesc de catre Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniul sigurantei nationale, potrivit specificului fiecarei arme si trepte de invatamant.
Art. 99. - Planurile de invatamant pentru invatamantul militar
liceal, postliceal si superior se elaboreaza de catre Ministerul Apararii
Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de
Informatii si alte institutii cu atributii in domeniul sigurantei nationale,
fiind
avizate de catre Ministerul
Invatamantului.
Art. 100. - Diplomele de absolvire a institutiilor militare de invatamant si titlurile stiintifice obtinute dau dreptul detinatorilor legali, dupa trecerea in rezerva, sa ocupe functii echivalente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant, cu profil apropiat si de acelasi nivel.
Art. 101. - Admiterea si procesul de invatamant in institutiile militare de toate nivelurile se desfasoara in limba romana.
Art. 102. - Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi la
specificul invatamantului militar, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de
Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii
cu atributii in domeniul sigurantei nationale pot emite ordine, regulamente
si
instructiuni proprii.
Capitolul XI
Invatamantul
particular
Art. 103. - (1) Invatamantul particular constituie o
alternativa la invatamantul de stat sau il completeaza.
(2) Institutiile si unitatile de invatamant particular acreditate fac
parte din sistemul national de invatamant si educatie si se supun dispozitiilor
prezentei legi.
(3) Institutiile si unitatile de
invatamant particular dispun de autonomie organizatorica si functionala, in
concordanta cu reglementarile legale referitoare la organizarea si functionarea
sistemului de invatamant.
(4) Institutiile si unitatile
de invatamant particular acreditate pot fi sprijinite de stat.
Art. 104. - Invatamantul particular functioneaza potrivit legii, daca:
a) este organizat si functioneaza pe principiul
nonprofit;
b) este organizat pe principii
nediscriminatorii si respinge ideile, curentele si atitudinile antidemocratice,
xenofobe, sovine si rasiste;
c) respecta standardele
nationale.
Art. 105. - (1) Invatamantul particular preuniversitar cuprinde
gradinite, scoli primare si gimnaziale, scoli profesionale si de ucenici, licee
si scoli postliceale.
(2) Gradinitele, scolile primare
si gimnaziale, precum si scolile profesionale si de ucenici se pot infiinta cu
autorizarea inspectoratului scolar, in baza documentatiei de evaluare.
(3) Liceele si scolile postliceale se pot infiinta cu avizul
inspectoratului scolar si aprobarea Ministerului Invatamantului, in baza
documentatiei de evaluare.
Art. 106. - (1) Criteriile de evaluare pentru invatamantul
particular preuniversitar se refera la domeniile fundamentale de organizare si
de functionare: personal didactic, continut, baza materiala si activitate
financiara.
(2) Standardele corespund fiecarui criteriu
si indica nivelurile minime obligatorii in procesul de evaluare. Aceste
standarde sunt diferentiate in functie de nivelul de invatamant si sunt
stabilite de Comisia de Evaluare si Acreditare a Invatamantului Prescolar si
Preuniversitar, care se infiinteaza si functioneaza pe langa Ministerul
Invatamantului, in baza regulamentului aprobat prin hotarare a
Guvernului.
Art. 107. - (1) Procesul de acreditare a unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde doua faze:
a) autorizarea de incredere, care acorda dreptul de organizare
si functionare provizorie a unitatii respective;
b)
acreditarea, care acorda unitatii respective toate drepturile ce decurg din
prezenta lege.
(2) Acreditarea trebuie solicitata dupa acordarea autorizatiei de incredere, astfel:
a) dupa cel mult 4 ani, pentru gradinite si scoli
primare;
b) dupa primul examen de capacitate, pentru
gimnaziu;
c) dupa primul examen de bacalaureat, pentru
liceu;
d) dupa primul examen de absolvire, pentru
scolile profesionale, de ucenici si postliceale.
Art. 108. - (1) In invatamantul particular preuniversitar se
aplica planuri similare sau alternative invatamantului de stat, care cuprind
discipline obligatorii, optionale si facultative, corespunzator standardelor
nationale.
(2) Programele analitice ale disciplinelor
trebuie sa raspunda acelorasi cerinte ca si planurile de invatamant.
(3) Pentru invatamantul particular preuniversitar, planurile
si programele de invatamant, similare sau alternative invatamantului de stat,
sunt aprobate de Ministerul Invatamantului.
Art. 109. - In invatamantul particular preuniversitar, formatiunile de studiu (clase, grupe, subgrupe) nu pot depasi numeric limitele maxime legale.
Art. 110. - (1) In invatamantul particular preuniversitar
posturile didactice se ocupa in conditiile prevazute de Statutul personalului
didactic.
(2) Cadrele didactice din invatamantul
particular prescolar si primar trebuie sa aiba norma de baza in unitatea
respectiva.
(3) In invatamantul particular gimnazial,
liceal si profesional, cel putin 60% din personalul didactic trebuie sa fie
incadrat cu norma de baza in unitatea respectiva.
(4)
Pentru invatamantul particular postliceal, cel putin 50% din posturi,
constituite in conformitate cu prevederile legale, trebuie sa fie acoperite cu
personal didactic angajat cu norma de baza in unitatea respectiva.
(5) Personalul didactic de conducere din invatamantul
particular trebuie sa fie angajat cu norma de baza in unitatea de invatamant
respectiva si sa indeplineasca cerintele Statutului personalului didactic
privind ocuparea functiilor de conducere.
Art. 111. - Diplomele sau certificatele acordate de unitatile din invatamantul particular preuniversitar, infiintate potrivit prezentei legi, au valoare si produc efectele actelor de studii eliberate in invatamantul de stat, daca examenele de absolvire au fost sustinute in fata unor comisii numite in conformitate cu dispozitiile legale.
Art. 112. - Elevii din invatamantul particular se pot transfera la alte unitati de invatamant de stat sau particulare, cu acordul unitatii primitoare si in conditiile stabilite de Ministerul Invatamantului.
Art. 113. - Invatamantul superior particular functioneaza potrivit Legii nr. 88/1993 privind acreditarea institutiilor de invatamant superior si recunoasterea diplomelor, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
Art. 114. - In invatamantul particular, taxele de scolarizare se stabilesc de catre fiecare institutie sau unitate de invatamant, in conditiile legii.
Art. 115. - (1) Baza materiala a institutiilor si unitatilor de
invatamant particular trebuie sa corespunda standardelor desfasurarii unui
proces instructiv-educativ de calitate: spatii adecvate procesului de
invatamant, in proprietate sau inchiriate; laboratoare proprii, cu dotare
corespunzatoare pentru un an in avans fata de anul scolarizat;
biblioteca dotata cu fond de carte propriu, adecvat continutului disciplinelor
si nivelului acestora.
(2) Pentru obtinerea
acreditarii, institutia sau unitatea de invatamant respectiva trebuie sa faca
dovada ca in perioada de functionare provizorie a utilizat cel putin 25% din
venituri pentru investitii in baza materiala proprie.
(3) Dupa doua cicluri de scolarizare ulterioare acreditarii, institutia
sau unitatea de invatamant trebuie sa faca dovada ca detine in proprietate cel
putin 50% din spatiile de invatamant si ca, in toata perioada anterioara, a
utilizat cel putin 25% din venituri pentru investitii in baza materiala
proprie.
Art. 116. - Institutiile si unitatile de invatamant particular se supun evaluarii si controlului, in conditiile legii.
Art. 117. - (1) Invatamantul cooperatist se desfasoara in
unitati care sunt proprietatea asociatiilor cooperatiste.
(2) Finantarea invatamantului cooperatist se asigura din fonduri proprii
ale asociatiilor cooperatiste, din taxe scolare si din alte surse.
(3) Ministerul Invatamantului acopera de la bugetul de stat
cheltuielile pentru salarizarea personalului didactic, cu exceptia personalului
care asigura instruirea practica.
(4) Unitatilor de
invatamant cooperatist li se aplica prevederile Art. 115 din prezenta
lege.
Capitolul XII
Invatamantul pentru
persoanele apartinand minoritatilor nationale
Art. 118. - Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna la toate nivelurile si formele de invatamant, in conditiile prezentei legi.
Art. 119. - (1) In functie de necesitatile locale, se pot
organiza, la cerere si in conditiile legii, grupe, clase, sectii sau scoli cu
predarea in limbile minoritatilor nationale.
(2)
Prevederile alin. (1) al acestui articol se vor aplica fara a se aduce atingere
invatarii limbii oficiale si predarii in aceasta limba.
Art. 120. - (1) Limba si literatura romana se predau in
invatamantul primar dupa programe de invatamant si manuale scolare elaborate in
mod special pentru minoritatea respectiva. In invatamantul gimnazial si liceal,
Limba si literatura romana se predau dupa programe de invatamant
si manuale scolare identice cu cele pentru clasele cu predarea
in limba romana. (2) In invatamantul gimnazial si liceal, Istoria
romanilor si Geografia Romaniei se predau in limba romana, dupa programe si
manuale identice cu cele pentru clasele cu predarea in limba romana.
Examinarea la aceste discipline se face in limba romana. In
invatamantul primar, aceste discipline se predau in limba materna.
(3) In programele si manualele de Istorie universala si de
Istorie a romanilor se vor reflecta istoria si traditiile minoritatilor
nationale din Romania.
(4) In invatamantul gimnazial se
introduce, la cerere, ca disciplina de studiu, Istoria si traditiile
minoritatilor nationale, cu predare in limba materna. Programele analitice si
manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul
Invatamantului.
Art. 121. - Elevilor apartinand minoritatilor nationale, care frecventeaza unitati de invatamant cu predarea in limba romana, li se asigura, la cerere si in conditiile legii, ca disciplina de studiu, limba si literatura materna, precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respective.
Art. 122. - (1) In invatamantul de stat profesional, liceal -
tehnic, economic, administrativ, agricol, silvic, agromontan - , cat si in
invatamantul postliceal, pregatirea de specialitate se face in limba romana,
asigurandu-se, in functie de posibilitati, insusirea terminologiei de
specialitate si in limba materna.
(2) In invatamantul
medical universitar de stat, in cadrul sectiilor existente, pregatirea de
specialitate se poate face in continuare in limba materna, cu obligatia
insusirii terminologiei de specialitate in limba romana.
Art. 123. - In invatamantul universitar de stat se pot organiza, la cerere si in conditiile prezentei legi, grupe si sectii cu predarea in limba materna pentru pregatirea personalului necesar in activitatea didactica si cultural-artistica.
Art. 124. - In invatamantul de toate gradele, concursurile de
admitere si examenele de absolvire se sustin in limba romana. Concursuri de
admitere si examene de absolvire pot fi sustinute in limba materna la scolile,
clasele si specializarile la care predarea se face in limba materna respectiva,
in
conditiile prezentei legi.
Art. 125. - Ministerul Invatamantului asigura, in limba de predare, pregatirea si perfectionarea personalului didactic, precum si manuale scolare si alte materiale didactice.
Art. 126. - In conducerea unitatilor si a institutiilor de
invatamant in care exista grupe, clase sau sectii cu predare in limbile
minoritatilor nationale se asigura o reprezentare proportionala a cadrelor
didactice din randul minoritatilor, cu respectarea competentei
profesionale.
TITLUL III
Continutul invatamantului
Capitolul I
Invatamantul
preuniversitar
Art. 127. - (1) Continutul invatamantului preuniversitar este
asigurat prin planuri de invatamant, programe analitice si manuale
scolare.
(2) Planurile de invatamant cuprind discipline
obligatorii, optionale si facultative, precum si numarul de ore aferent
fiecareia dintre acestea. Ponderea disciplinelor optionale si facultative creste
in clasele finale ale invatamantului gimnazial si liceal.
(3) Programele analitice stabilesc, pentru fiecare disciplina din planul
de invatamant, obiectivele instructiv-educative si formative ale disciplinei si
evidentiaza continuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental si
aplicativ, oferind orientari metodologice generale pentru realizarea
acestora.
Art. 128. - (1) Planurile de invatamant si programele analitice
pentru invatamantul preuniversitar se aproba de catre Ministerul Invatamantului,
la propunerea comisiei nationale de specialitate.
(2)
In unitatile de invatamant se utilizeaza numai manuale scolare aprobate de
Ministerul Invatamantului.
(3) In unitatile de
invatamant se pot utiliza manuale alternative, selectate prin concurs, la nivel
national. Cadrul didactic are dreptul de a recomanda elevilor un anumit
manual.
(4) Obiectivele specifice in evaluarea
procesului instructiv-educativ pe fiecare nivel de invatamant se stabilesc prin
standarde aprobate de Ministerul Invatamantului.
Capitolul II
Invatamantul
superior
Art. 129. - (1) In institutiile de invatamant superior
planurile de invatamant se elaboreaza de catre facultati sau departamente, se
analizeaza in cadrul consiliilor acestora, se aproba de catre senatele
universitare si se avizeaza de catre Ministerul Invatamantului pentru a fi in
concordanta cu standardele nationale. Modificarea planurilor de invatamant se
poate face numai incepand cu anul I.
(2) Programele
analitice se elaboreaza de catre titularii de discipline si se aproba de catre
catedra sau departament.
Art. 130. - In functie de specificul facultatilor si al specializarilor, planurile de invatamant si programele analitice pot fi concepute si in structura modulara.
Capitolul III
Activitatea
extrascolara
Art. 131. - (1) Continutul instruirii si educatiei la toate
nivelurile de organizare a invatamantului se completeaza prin activitati
extrascolare.
(2) Activitatea extrascolara se
organizeaza de catre scoli, cluburi, palate ale copiilor si elevilor,
administratiile judetene ale taberelor, conducerile taberelor scolare si bazelor
sportive, turistice si de agrement si de alte unitati pentru activitati
complementare, cu sprijinul familiei si al altor factori interesati.
(3) Activitatile extrascolare au continut stiintific,
cultural-artistic, umanitar, ecologic, moral-civic, tehnic-aplicativ, turistic,
sportiv, precum si caracter recreativ.
(4) Palatul
National al Copiilor si Elevilor din Bucuresti, subordonat Ministerului
Invatamantului, precum si palatele copiilor din judete, din subordinea
inspectoratelor scolare, au si rol metodologic pentru activitatile
extrascolare.
Art. 132. - (1) Organizarea si competentele unitatilor
specializate in activitatea extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat de
Ministerul Invatamantului, in colaborare cu Ministerul Tineretului si
Sportului.
(2) Ministerul Invatamantului, prin
inspectoratele scolare, asigura si controleaza realizarea obiectivelor
instruirii si educatiei extrascolare.
Capitolul IV
Educatia
permanenta
Art. 133. - Pentru asigurarea educatiei permanente, Ministerul Invatamantului colaboreaza cu Ministerul Culturii si cu alte ministere interesate, precum si cu mijloacele de informare in masa, cultele religioase, universitatile populare, fundatiile culturale, alte societati si institutii, pentru a facilita accesul la stiinta si cultura al tuturor cetatenilor, indiferent de varsta, in vederea adaptarii lor la mutatiile majore care survin in viata sociala.
Art. 134. - Ministerul Invatamantului, prin unitatile si institutiile sale, acorda, pe baza de contract, asistenta de specialitate celor care organizeaza diferite programe de instruire a adultilor in sistemul educatiei permanente si al conversiei profesionale sau poate organiza asemenea programe din proprie initiativa.
Art. 135. - (1) Ministerele, regiile autonome, societatile
comerciale, alte persoane juridice sau fizice pot organiza, impreuna cu
unitatile de invatamant sau separat, cursuri de pregatire si perfectionare
profesionala a adultilor, in scopul calificarii propriilor salariati si a
viitorilor angajati
sau pentru conversie
profesionala.
(2) Cursurile organizate in conditiile
alin. (1) nu sunt atestate de Ministerul Invatamantului, cu exceptia celor
organizate in colaborare cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale pentru
protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala. In situatia cand
aceste cursuri se desfasoara pe baza unor programe avizate de Ministerul
Invatamantului, ele se finalizeaza prin acordarea de certificate de calificare
profesionala recunoscute de Ministerul Invatamantului.
Art. 136. - (1) Pentru instruirea adultilor, precum si pentru
sprijinirea sistemului de invatamant in realizarea unor obiective specifice, pot
fi organizate, cu aprobarea Ministerului Invatamantului, institutii si retele de
invatamant deschis sau la distanta, care utilizeaza tehnologiile moderne de
comunicare si de preluare a informatiilor.
(2)
Cheltuielile necesare pentru acest sistem de invatamant sunt suportate de catre
beneficiari si de catre institutiile interesate.
Capitolul V
Bibliotecile din
invatamant
Art. 137. - (1) In sistemul de invatamant functioneaza, ca
parte integranta, o retea de biblioteci specializate: biblioteci centrale
universitare si biblioteci pedagogice, ca institutii cu personalitate juridica,
subordonate direct Ministerului Invatamantului; biblioteci ale institutiilor de
invatamant superior, ale facultatilor, colegiilor, departamentelor, catedrelor;
biblioteci ale caselor corpului didactic; biblioteci scolare.
(2) Bibliotecile mentionate la alin. (1) functioneaza pe baza de
regulamente aprobate de Ministerul Invatamantului.
(3)
Bibliotecile din invatamant pot organiza, cu aprobarea Ministerului
Invatamantului si in colaborare cu Ministerul Culturii, sectii specifice, precum
si alte forme pe care le considera necesare pentru studiul individual al
adultilor.
Art. 138. - Pregatirea personalului de specialitate pentru biblioteci este asigurata de catre Ministerul Invatamantului prin studii universitare de scurta si de lunga durata, iar perfectionarea acestuia este coordonata de Ministerul Invatamantului.
Art. 139. - Coordonarea activitatii retelei bibliotecilor din
invatamant se asigura de catre Ministerul Invatamantului.
TITLUL IV
Conducerea invatamantului
Capitolul I
Ministerul Invatamantului
si alte organisme de nivel national
Art. 140. - (1) Ministerul Invatamantului se organizeaza si
functioneaza potrivit legii.
(2) Pentru exercitarea
atributiilor sale, Ministerul Invatamantului constituie structuri de experti si
se sprijina pe organisme consultative, la nivel national, alcatuite pe criterii
de prestigiu profesional si moral: Consiliul National pentru Reforma
Invatamantului, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si
Certificatelor Universitare, Consiliul National de Finantare a Invatamantului
Superior, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul
Superior, societatile stiintifice nationale ale cadrelor didactice, Consiliul
National al Bibliotecilor, Consiliul National al Rectorilor si comisiile
nationale de specialitate pe discipline.
(3) Pentru
confirmarea titlurilor, diplomelor si certificatelor universitare, Ministerul
Invatamantului constituie Consiliul National de Atestare a Titlurilor,
Diplomelor si Certificatelor Universitare. Membrii consiliului sunt profesori
universitari, personalitati de prestigiu stiintific, cultural si moral,
recunoscute pe plan national sau international. Ei sunt selectati, de regula, pe
baza propunerilor senatelor universitare. Consiliul functioneaza potrivit unui
regulament propriu, aprobat de Ministerul Invatamantului.
(4) Pe langa Ministerul Invatamantului functioneaza Federatia Sportului
Scolar si Universitar, unitate autonoma, cu personalitate juridica. Indrumarea
activitatii Federatiei Sportului Scolar si Universitar se face de catre
Ministerul Invatamantului, in colaborare cu Ministerul Tineretului si
Sportului.
Art. 141. - Ministerul Invatamantului conduce sistemul national de invatamant, exercitand, in principal, urmatoarele atributii:
a) coordoneaza si controleaza sistemul national de
invatamant;
b) organizeaza reteaua invatamantului de
stat si propune Guvernului cifrele de scolarizare, pe baza studiilor de
prognoza, cu consultarea unitatilor de invatamant, a autoritatilor locale si a
agentilor economici interesati;
c) aproba planurile de
invatamant, programele analitice si manualele scolare pentru invatamantul
preuniversitar;
d) instituie concurs national pentru
manuale scolare si asigura finantarea editarii acestora;
e) coordoneaza activitatea de cercetare stiintifica din
invatamant;
f) elaboreaza metodologia-cadru a
concursurilor de admitere in invatamantul superior;
g)
aproba infiintarea liceelor, a scolilor postliceale, a colegiilor si
facultatilor;
h) aproba, conform legii, regulamentele
de organizare si functionare a unitatilor subordonate;
i) elaboreaza studii de diagnoza si prognoza in domeniul restructurarii
si modernizarii invatamantului
si contribuie la
perfectionarea cadrului legislativ;
j) raspunde de
elaborarea, omologarea si distribuirea mijloacelor de invatamant; dezvolta si
modernizeaza baza didactica materiala a invatamantului;
k) asigura identificarea si pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini
deosebite;
l) asigura scolarizarea specializata si
asistenta psihopedagogica adecvata a copiilor si tinerilor cu deficiente fizice
senzoriale, mentale sau asociate;
m) analizeaza modul
in care se asigura protectia sociala in invatamant si propune masuri
corespunzatoare Guvernului si autoritatilor publice locale abilitate;
n) coordoneaza activitatea bibliotecilor universitare din
subordine;
o) raspunde de formarea si perfectionarea
personalului didactic;
p) coordoneaza, potrivit legii,
numirea, transferarea, eliberarea si evidenta personalului didactic, de
conducere, de indrumare si control si a celui auxiliar, din invatamantul de stat
si din unitatile subordonate;
r) raspunde de evaluarea
sistemului national de invatamant;
s) elaboreaza si
aplica strategiile de reforma pe termen mediu si lung ale invatamantului si
educatiei;
t) elaboreaza, impreuna cu Ministerul
Afacerilor Externe, strategia colaborarii cu alte state si cu organismele
internationale specializate in domeniul invatamantului;
u) colaboreaza, pe baza de protocoale, cu statele in care traieste
populatie de nationalitate sau de origine romana, pentru promovarea si
desfasurarea invatamantului in limba materna;
v)
elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea
acestora;
w) stabileste, pe baza intelegerilor si a
conventiilor incheiate cu alte state, modalitatile de recunoastere si de
echivalare a studiilor si diplomelor;
x) stabileste,
pentru invatamantul preuniversitar de stat, structura anului scolar, sesiunile
de examene, perioadele de desfasurare a concursurilor, precum si vacantele
scolare;
y) elaboreaza si controleaza sistemul de
evaluare a pregatirii elevilor si studentilor;
z)
controleaza modul de respectare a normelor financiar-contabile, de executie
bugetara si de administrare a patrimoniului din sistemul national al
invatamantului de stat.
Capitolul II
Inspectoratele
scolare
Art. 142. - Inspectoratele scolare sunt organe de specialitate subordonate Ministerului Invatamantului, avand, in principal, urmatoarele atributii:
a) urmaresc modul de organizare si de functionare a retelei de
invatamant preuniversitar si realizeaza inspectia scolara;
b) asigura aplicarea legislatiei in organizarea, conducerea si
desfasurarea procesului de invatamant;
c) infiinteaza,
cu avizul Ministerului Invatamantului, unitati ale invatamantului de sta. -
gradinite, scoli primare, gimnazii, scoli profesionale si de ucenici;
d) propun Ministerului Invatamantului reteaua de scolarizare
din raza lor teritoriala;
e) asigura, impreuna cu
autoritatile administratiei publice locale, scolarizarea elevilor, pe durata
invatamantului obligatoriu;
f) asigura incadrarea
unitatilor de invatamant cu personal didactic necesar, in conformitate cu
prevederile Statutului personalului didactic;
g)
organizeaza si indruma activitatea de perfectionare a personalului didactic, de
cercetare stiintifica si alte actiuni complementare din invatamantul
preuniversitar;
h) asigura, impreuna cu autoritatile
publice locale, utilizarea, dezvoltarea si protejarea bazei didactico-materiale
din unitatile de invatamant;
i) coordoneaza organizarea
concursurilor de admitere si a examenelor de absolvire din unitatile de
invatamant, precum si a concursurilor scolare;
j)
controleaza toate activitatile si serviciile de invatamant preuniversitar
organizate de agenti economici, fundatii, asociatii, culte si alte persoane
juridice sau fizice, de pe raza lor teritoriala;
constata eventualele incalcari ale prevederilor legale si iau masurile
prevazute de lege;
k) coordoneaza activitatea
bibliotecilor din unitatile de invatamant subordonate;
l) coordoneaza si controleaza activitatea Casei corpului
didactic.
Art. 143. - (1) Structura inspectoratelor scolare se stabileste
de catre Guvern, la propunerea ministrului invatamantului.
(2) In structura inspectoratelor scolare din judetele cu invatamant si
in limbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru
acest invatamant.
(3) Unitatile extrascolare si
unitatile conexe invatamantului preuniversitar sunt subordonate inspectoratului
scolar.
(4) Inspectoratul scolar are un consiliu de
administratie si un consiliu consultativ. Consiliul de administratie este format
din inspectorul scolar general, inspectorii scolari generali adjuncti,
inspectori de specialitate, directorul Casei corpului didactic, contabilul sef
si consilierul juridic al
inspectoratului scolar.
Inspectorul scolar general este presedintele de drept al consiliului de
administratie. Consiliul consultativ este format din directori de unitati de
invatamant, alte cadre didactice de prestigiu si reprezentanti ai parintilor, ai
autoritatilor locale administrative, ai
comunitatilor
religioase si ai agentilor economici. Presedintele consiliului consultativ este
ales prin vot secret dintre membrii acestuia.
(5)
Inspectoratele scolare organizeaza periodic conferinte judetene ale personalului
didactic din invatamantul preuniversitar, pe specialitati, cu rol consultativ,
participativ si metodic.
Art. 144. - (1) Inspectorul scolar general, inspectorii scolari
generali adjuncti si directorul Casei corpului didactic sunt numiti prin ordin
al ministrului invatamantului, pe baza criteriilor de competenta profesionala si
manageriala.
(2) Inspectorii scolari se numesc de catre
inspectorul scolar general, prin concurs, pe baza criteriilor de competenta
profesionala si manageriala, de regula pe o perioada de 4 ani.
(3) Concursurile se desfasoara pe baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Invatamantului.
Capitolul III
Conducerea institutiilor
si a unitatilor invatamantului de stat
Art. 145. - (1) Unitatile de invatamant preuniversitar sunt
conduse de directori, ajutati, dupa caz, de directori adjuncti. In activitatea
de conducere, directorii se bazeaza pe consiliul profesoral si pe consiliul de
administratie. Aceste consilii functioneaza in temeiul unui regulament elaborat
de Ministerul Invatamantului.
(2) Consiliul profesoral
al unitatii de invatamant, cu rol de decizie in domeniul instructiv-educativ,
este format din personalul didactic de predare din unitatea respectiva si este
prezidat de director.
(3) Consiliul de administratie al
unitatii de invatamant, cu rol de decizie in domeniul administrativ, este format
din cel putin 5 membri, dar nu mai mult de 11 membri, intre care directorul
unitatii, directorul adjunct, contabilul sef, cadre didactice alese de consiliul
profesoral si reprezentanti ai
parintilor, precum si ai
administratiei publice locale. In consiliul de administratie se includ si
reprezentanti ai agentilor economici care asigura baza materiala pentru
practica. Directorul unitatii de invatamant este presedintele consiliului de
administratie.
(4) Unitatea de invatamant prescolar sau
primar afiliata altei unitati de invatamant isi alege 1-2 cadre didactice in
consiliul de administratie al acesteia.
(5) In
consiliile de administratie ale liceelor si scolilor postliceale se includ 1-2
elevi.
(6) Directorii si directorii adjuncti ai
unitatilor din invatamantul prescolar, primar, gimnazial si profesional, precum
si directorii adjuncti din invatamantul liceal si postliceal sunt numiti de
inspectorul scolar general.
(7) Directorii unitatilor
din invatamantul liceal si postliceal sunt numiti prin ordin al ministrului
invatamantului, la propunerea inspectorului scolar general.
(8) Directorii unitatilor destinate activitatilor extrascolare sunt
numiti de ministrul invatamantului la unitatile direct subordonate Ministerului
Invatamantului si de catre inspectorul scolar general pentru unitatile din
subordinea inspectoratului scolar.
(9) Numirea
directorilor si a directorilor adjuncti ai unitatilor de invatamant mentionate
la alin. (6) si (7) se face pe baza criteriilor de competenta profesionala si
manageriala, pe o perioada de 4 ani, de regula, la propunerea consiliilor
profesorale respective. Metodologia de numire se stabileste de Ministerul
Invatamantului.
Art. 146. - Institutiile de invatamant superior sunt conduse de
senate, iar facultatile si departamentele, de consilii. Senatele sunt prezidate
de rectori, consiliile facultatilor, de decani, iar consiliile departamentelor,
de directori. Atributiile si raporturile acestor organisme se stabilesc
prin
Carta universitara. Hotararile senatelor, ale
consiliilor facultatilor si ale departamentelor se iau cu majoritatea membrilor
prezenti, daca numarul lor reprezinta cel putin 2/3 din totalul
membrilor.
Art. 147. - Conducerea operativa a institutiei de invatamant superior este asigurata de biroul senatului alcatuit din: rector, prorectori, secretar stiintific si director general administrativ. Presedintele biroului senatului este rectorul.
Capitolul IV
Evaluarea in
invatamant
Art. 148. - (1) Evaluarea invatamantului, ca sistem si proces,
se asigura de catre Ministerul Invatamantului prin institutii si organisme
specializate, in baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului
invatamantului.
(2) Evaluarea invatamantului
universitar si postuniversitar se asigura prin forme specifice, in conformitate
cu dispozitiile legale si cu normele autonomiei universitare.
(3) In sistemul national de invatamant si educatie notarea se face, de
regula, de la 10 la 1.
Art. 149. - Ministerul Invatamantului asigura evaluarea periodica a nivelului de pregatire profesionala si metodica a personalului didactic din invatamant.
Art. 150. - (1) Inspectorul scolar general elaboreaza, la
sfarsitul fiecarui an scolar, un raport privind starea invatamantului din judet,
respectiv din municipiul Bucuresti. Acest raport se prezinta Ministerului
Invatamantului, prefecturii, consiliului judetean, consiliilor locale si tuturor
unitatilor de invatamant din judet, respectiv din municipiul Bucuresti.
(2) Rectorul institutiei de invatamant superior elaboreaza, la
sfarsitul fiecarui an universitar, un raport privind starea institutiei de
invatamant, pe care il transmite Ministerului Invatamantului, prefecturii si
consiliului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.
(3) Ministrul invatamantului inainteaza Parlamentului raportul anual
asupra starii sistemului national de invatamant, pana la data de 15 octombrie.
Concomitent, sunt prezentate directiile si prioritatile de dezvoltare a
invatamantului preuniversitar si superior. Raportul anual se da
publicitatii.
TITLUL V
Resurse umane
Capitolul I
Personalul din invatamant.
Elevi si studenti
Art. 151. - (1) Personalul din invatamant este format din
personal didactic, personal de cercetare, personal didactic auxiliar si personal
administrativ.
(2) Personalul didactic este format
din:
a) educatoare - in invatamantul prescolar;
b) invatatori - in invatamantul primar;
c)
institutori - in invatamantul prescolar si primar;
d)
maistri-instructori - in invatamantul gimnazial, profesional, liceal si
postliceal;
e) profesori - in invatamantul gimnazial,
profesional, liceal si postliceal;
f) preparatori,
asistenti universitari, lectori universitari (sefi de lucrari), conferentiari
universitari, profesori universitari si profesori universitari consultanti - in
invatamantul superior.
(3) In invatamant poate
functiona personal didactic asociat.
(4) Personalul de
cercetare este integrat in catedre, departamente, unitati sau centre de
cercetare si de microproductie.
(5) In invatamantul de
toate gradele functioneaza personal didactic auxiliar, definit conform
Statutului personalului didactic.
Art. 152. - Functiile didactice pe tipuri si forme de invatamant, precum si conditiile pentru ocuparea acestora se stabilesc prin Statutul personalului didactic.
Art. 153. - (1) Norma didactica pentru invatamantul
preuniversitar se reglementeaza prin Statutul personalului didactic.
(2) Norma didactica pentru profilurile cu formatiuni specifice
de instruire, cat si pentru unitati de invatamant din localitati izolate sau
pentru clase cu un numar redus de elevi, se reglementeaza de catre Ministerul
Invatamantului.
(3) Norma didactica pentru invatamantul
universitar si postuniversitar se reglementeaza prin Statutul personalului
didactic.
Art. 154. - (1) In invatamantul de stat si particular posturile
didactice se ocupa prin concurs. Conditiile pentru ocuparea functiilor de
conducere se stabilesc prin Statutul personalului didactic.
(2) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au un caracter
deschis. La concurs se poate prezenta orice persoana care indeplineste
conditiile prevazute de Statutul personalului didactic.
(3) Validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice din
invatamantul preuniversitar de stat se face de catre inspectoratele scolare, la
propunerea comisiilor de concurs.
(4) Concursurile
pentru ocuparea posturilor didactice din invatamantul universitar si
postuniversitar se aproba de catre consiliile facultatilor, la propunerea
comisiilor de concurs, prin vot nominal deschis, si se valideaza de catre
senatele universitare, folosind aceeasi procedura. Titlurile didactice de
conferentiar universitar si de profesor universitar sunt confirmate de Consiliul
National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare. Pe
baza confirmarii, ministrul invatamantului emite ordin de acordare a titlurilor
de conferentiar universitar si de profesor universitar.
(5) Candidatul la concursul pentru ocuparea unui post didactic cu
predare in alta limba decat aceea in care si-a facut studiile superioare
sustine, in fata unei comisii de specialitate, un test de cunoastere a limbii in
care urmeaza sa faca predarea.
Art. 155. - Ministerul Invatamantului are obligatia de a asigura pregatirea si perfectionarea personalului didactic din sistemul national de invatamant si stabileste, prin organisme de specialitate, standardele nationale pentru atestarea calitatii de cadru didactic.
Art. 156. - (1) Drepturile si indatoririle personalului
didactic sunt prevazute in Statutul personalului didactic si in Carta
universitara.
(2) Dreptul la contestatie al persoanelor
fizice sau juridice din invatamant se exercita prin adresare catre forul
ierarhic superior celui a carui decizie este contestata.
Art. 157. - (1) In institutiile si unitatile de invatamant sunt
interzise pedepsele corporale.
(2) Personalul didactic
care practica asemenea metode va fi sanctionat administrativ sau, in functie de
gravitatea abaterii, se va supune rigorilor legii.
(3)
Drepturile si indatoririle elevilor sunt stabilite prin regulament elaborat de
Ministerul Invatamantului, iar pentru studenti acestea sunt cuprinse in Carta
universitara si in regulamentele institutiilor de invatamant superior.
Art. 158. - (1) In invatamantul preuniversitar, formatiunile de
studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu. Grupa cuprinde in medie 15
prescolari, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20; clasa din invatamantul
primar are in medie 20 de elevi, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 25;
clasa din invatamantul gimnazial are in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de
10 si nu mai mult de 30; clasa sau anul de studiu din invatamantul profesional,
liceal si postliceal are in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai
mult de 30.
(2) Situatiile speciale privind
formatiunile de elevi sau de prescolari din grupa mare aflate sub efectivul
minim se aproba de catre Ministerul Invatamantului.
Capitolul II
Perfectionarea
personalului didactic
Art. 159. - In cadrul sistemului national de invatamant, perfectionarea personalului didactic din invatamantul preuniversitar constituie un drept care se realizeaza, in principal, prin:
a) activitati de perfectionare metodica si psihopedagogica la
nivelul catedrelor sau al colectivelor de specialitate din unitatile de
invatamant;
b) conferinte, seminarii, dezbateri sau
alte forme specifice de perfectionare la nivel interscolar, judetean, national
sau international. Aceste actiuni pot fi organizate si in colaborare cu
societati stiintifice ale cadrelor didactice;
c)
cursuri de perfectionare a pregatirii de specialitate, metodice si
psihopedagogice sau pentru obtinerea definitivarii in invatamant, ori a gradelor
didactice, in conformitate cu prevederile legii.
Art. 160. - Perfectionarea personalului didactic din invatamantul preuniversitar este coordonata de Ministerul Invatamantului, care asigura finantarea, si se realizeaza in:
a) institutii de invatamant superior, prin facultati,
departamente si catedre, pentru perfectionarea pregatirii de
specialitate;
b) institutii de invatamant superior,
prin departamentele sau catedrele de pregatire a personalului didactic, pentru
perfectionarea pregatirii metodice si psihopedagogice;
c) colegii pedagogice si licee pedagogice, pentru perfectionarea de
specialitate, metodica si psihopedagogica a personalului didactic din
invatamantul prescolar si primar.
Art. 161. - Cursurile de perfectionare a cadrelor didactice se incheie prin colocviu. Aprecierea pregatirii se face prin calificative.
Art. 162. - (1) Casele corpului didactic sunt centre de
documentare si de organizare a activitatilor de perfectionare, precum si a celor
cu caracter stiintific, metodic si cultural.
(2) Casa
corpului didactic organizeaza corpul profesorilor metodisti, alcatuit din cadre
didactice competente, selectate la fiecare specialitate. Acestea sprijina
departamentele sau catedrele de pregatire a personalului didactic din
institutiile de invatamant superior, pentru realizarea
perfectionarii.
Art. 163. - Pentru pregatirea si perfectionarea personalului didactic de conducere, indrumare si control, Ministerul Invatamantului infiinteaza si coordoneaza centre si alte forme institutionalizate, cu atributii in acest scop.
Art. 164. - Perfectionarea personalului didactic din invatamantul superior de stat este finantata de Ministerul Invatamantului prin bugetele institutiilor de invatamant si se realizeaza prin:
a) programe de documentare si schimburi de experienta la nivel
national si international;
b) programe de specializare
si cooperare interuniversitara, in tara si in strainatate;
c) invatamant postuniversitar, organizat potrivit prevederilor din
prezenta lege;
d) programe de cercetare stiintifica,
realizate in tara sau prin cooperare internationala;
e)
inovare educationala, creatie stiintifica, tehnica si artistica.
Art. 165. - Perfectionarea personalului didactic auxiliar din
intregul sistem national de invatamant se realizeaza conform prevederilor art.
160.
TITLUL VI
Baza materiala si finantarea invatamantului de
stat
Art. 166. - (1) Baza materiala a invatamantului de stat consta
in intreg activul patrimonial al Ministerului Invatamantului, al institutiilor
si unitatilor de invatamant si de cercetare stiintifica din sistemul de
invatamant existent la data intrarii in vigoare a prezentei legi, precum si in
activul patrimonial redobandit sau dobandit ulterior.
(2) In intelesul prevederilor alin. (1), baza materiala a invatamantului
cuprinde: spatii pentru procesul de invatamant si cercetare stiintifica,
mijloace de invatamant si de cercetare aferente, biblioteci, edituri si
tipografii, statiuni didactice si de cercetare, unitati de microproductie,
ateliere
scolare, ferme didactice, gradini botanice,
terenuri agricole, camine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, case de
cultura ale studentilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere
scolare, baze si complexuri cultural-sportive, palate si case ale copiilor si
elevilor, baze de odihna si
tratament, spatii cu
destinatie de locuinta, precum si orice alt obiect de patrimoniu destinat
invatamantului si salariatilor din invatamant.
(3) Baza
materiala aferenta procesului de instruire si educatie mentionata la alin. (2)
si realizata din fondurile statului sau din fondurile institutiilor si
intreprinderilor de stat, in perioada anterioara datei de 22 decembrie 1989, se
reintegreaza in patrimoniul Ministerului Invatamantului, al institutiilor si
unitatilor de invatamant si de cercetare stiintifica din sistemul invatamantului
de stat. De asemenea, se reintegreaza si imobilele ce au apartinut Ministerului
Invatamantului si care, conform Art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990, au trecut
in patrimoniul unor societati comerciale. Reintegrarea se face fara plata, in
termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi.
(4) Baza materiala a institutiilor de invatamant superior de stat este
de drept proprietatea acestora, iar cea a unitatilor de invatamant
preuniversitar, pana la aparitia legii patrimoniului public si privat al
statului, ramane in proprietatea Ministerului Invatamantului, cu exceptia
unitatilor scolare organizate impreuna cu agenti economici.
(5) Constructiile si terenurile aferente procesului instructiv-educativ
nu pot fi transferate decat cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului
invatamantului, fara plata si numai in interes public.
(6) Inchirierea bunurilor disponibile din dotarea invatamantului de stat
se poate face pe baza de contract, cu revizuire anuala, numai cu acordul
Ministerului Invatamantului.
Art. 167. - (1) Ministerul Invatamantului, prin inspectoratele
scolare, asigura administrarea si functionarea tuturor unitatilor scolare din
invatamantul preuniversitar.
(2) Finantarea
cheltuielilor de intretinere si reparare a bazei didactico-materiale a
unitatilor din invatamantul preuniversitar este asigurata de catre consiliile
judetene si locale din fondurile alocate special de la bugetul de stat, din
bugetele locale, precum si din resurse proprii.
(3)
Ministerele de resort, autoritatile publice, precum si agentii economici
interesati contribuie cu fonduri proprii, pe baza de contract, la intretinerea,
dezvoltarea si modernizarea bazei materiale si de practica din unitatile de
invatamant profesional, liceal si postliceal de profil.
(4) Ministerul Invatamantului asigura de la bugetul de stat fondurile
necesare pentru salarizarea personalului didactic auxiliar si administrativ din
unitatile si institutiile invatamantului de stat, precum si cheltuielile de
functionare a acestora.
(5) Fondurile de la bugetul de
stat care revin Ministerului Invatamantului se repartizeaza distinct pe tipuri,
niveluri si forme de invatamant.
Art. 168. - (1) Unitatile de invatamant primar si gimnazial din
mediul rural si periurban, precum si liceele agricole agromontane, silvice si
pedagogice, care nu au in proprietate terenuri agricole in extravilan, primesc
in folosinta, pentru constituirea lotului didactic experimental, o suprafata de
1 ha pentru scolile primare, 2 ha pentru scolile gimnaziale, 3 ha pentru liceele
pedagogice si minimum 10 ha pentru liceele agricole, agromontane si silvice, in
echivalent arabil.
(2) Loturile experimentale prevazute
la alin. (1) se atribuie, la cerere, unitatilor scolare respective din
terenurile agricole si silvice ce au apartinut scolilor sau, dupa caz, din
fondul de rezerva al localitatilor, aflat la dispozitia consiliilor
locale.
(3) In cazul in care pe teritoriul localitatii
nu exista resurse de pamant conform prevederilor alin. (2), suprafetele cuvenite
se atribuie in folosinta din terenurile aflate in proprietatea autoritatilor
publice locale sau in administrarea Agentiei Nationale de Dezvoltare si
Amenajare Rurala.
(4) Reconstituirea dreptului de
proprietate la unitatile scolare prevazute la alin. (1), punerea in posesie,
precum si eliberarea titlurilor de proprietate se fac de catre comisiile locale
si judetene de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Art. 169. - (1) Finantarea invatamantului de stat se face de la bugetul de stat, in limitele a cel putin 4% din produsul intern brut, in concordanta cu urmatoarele cerinte:
a) considerarea dezvoltarii invatamantului ca o prioritate
nationala, pentru pregatirea resurselor umane la nivelul standardelor
internationale;
b) profesionalizarea resurselor umane
in concordanta cu diversificarea pietei muncii;
c)
dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii stiintifice universitare
pentru integrare la varf in viata stiintifica mondiala.
(2) Sistemul de finantare a invatamantului asigura descentralizarea
gestionarii fondurilor si permite implicarea comunitatilor locale in alocarea de
resurse financiare suplimentare pentru invatamant.
(3)
Institutiile si unitatile de invatamant pot beneficia si de alte surse de
venituri dobandite in conditiile legii: venituri proprii, subventii, donatii,
sponsorizari si taxe de la persoane juridice si fizice. Veniturile obtinute din
aceste surse se gestioneaza si se utilizeaza integral la nivelul institutiei,
fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul
de stat.
(4) Fondurile alocate invatamantului se
repartizeaza institutiilor de invatamant superior si inspectoratelor scolare.
Inspectoratele scolare distribuie fondurile primite fiecarei unitati de
invatamant din teritoriu prin ordonatorii tertiari de credite subordonati.
Pentru alocarea de fonduri
catre institutiile de
invatamant superior de stat, ministrul invatamantului ia in considerare
propunerile avansate de Consiliul National de Finantare a Invatamantului
Superior, care functioneaza cu statut consultativ, in special pentru finantarea
externa. Consiliul National de Finantare a Invatamantului Superior formuleaza si
propuneri privitoare la criteriile si mecanismele de acordare a burselor si a
altor forme de sprijin financiar.
(5) Baza de calcul al
fondurilor alocate fiecarei unitati si institutii de invatamant reprezinta
cuantumul din bugetul de stat care revine unui prescolar, elev, student sau
cursant, in functie de nivelul si specificul instruirii si de ceilalti
indicatori specifici activitatii in invatamant, in special de cei referitori la
calitatea prestatiei in invatamant.
(6) Invatamantului
superior i se aloca un fond distinct de cercetare din bugetul global al
cercetarii stiintifice. Alocarea fondurilor de finantare a cercetarii se face
dupa criterii competitive, in functie de prioritatile nationale si de
performantele obtinute sau anticipate. Competitia pentru fondurile de finantare
a cercetarii este deschisa tuturor institutiilor de invatamant superior
acreditate. Alocarea fondurilor pentru finantarea cercetarii se face de catre
Ministerul Invatamantului, la propunerea Consiliului National al Cercetarii
Stiintifice din Invatamantul Superior. Consiliul are personal propriu, integrat
in Ministerul Invatamantului.
(7) Fondurile de
investitii pentru obiective noi si dotari cu echipamente se aloca separat, in
functie de prioritatile strategice ale dezvoltarii invatamantului. Pot beneficia
de alocarea acestor fonduri toate unitatile si institutiile de invatamant
acreditate, conform legii.
(8) Executia bugetara anuala
a institutiilor si unitatilor de invatamant este publica.
Art. 170. - (1) Elevii si studentii de la cursurile de zi din
invatamantul de stat pot beneficia de burse de merit si burse de studiu.
(2) Elevii si studentii pot beneficia de burse de ajutor
social, de burse pe baza de contract incheiat cu agenti economici ori cu alte
persoane juridice sau fizice, precum si de credite pentru studiu acordate de
banci, in conditiile legii.
(3) Fondurile pentru
acordarea burselor se repartizeaza inspectoratelor scolare si institutiilor de
invatamant superior de catre Ministerul Invatamantului, in functie de numarul de
elevi sau de studenti de la cursurile de zi, respectiv al cursantilor de la
studiile postuniversitare.
(4) Criteriile generale de
acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Invatamantului, in colaborare cu
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Criteriile specifice de acordare a
burselor de merit, de studiu si de ajutor social se stabilesc, anual, in
consiliile de administratie ale
inspectoratelor scolare
si in senatele universitare, in limitele fondurilor repartizate si in raport cu
integralitatea efectuarii de catre elevi si studenti a activitatilor scolare si
universitare.
(5) Elevii, studentii si cursantii,
straini, pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(6) Ministerul Invatamantului acorda anual burse de doctorat cu durata
de 3-4 ani institutiilor care organizeaza aceasta forma de invatamant. Bursele
se obtin prin concurs, la nivelul institutiilor de invatamant superior.
Bursierii au drepturile si obligatiile profesionale ale unui preparator.
(7) Ministerul Invatamantului acorda anual burse pentru stagii
de studii universitare si postuniversitare in strainatate din fonduri
constituite in acest scop. Aceste burse se obtin prin concurs organizat la nivel
national.
(8) La concursurile pentru obtinerea burselor
prevazute la alin. (6) si (7) pot participa studentii si absolventii
institutiilor de invatamant superior de stat si cei ai institutiilor de
invatamant superior particular acreditate.
Art. 171. - (1) Cheltuielile de intretinere a internatelor,
caminelor si cantinelor destinate elevilor si studentilor se acopera din
veniturile proprii ale unitatilor si institutiilor de invatamant respective; ele
se completeaza cu subventii acordate din bugetul de stat si din bugetele
locale.
(2) Institutiile de invatamant superior de stat
asigura, pentru efectuarea practicii comasate a studentilor, pe perioada
prevazuta in planurile de invatamant, cheltuielile de masa, cazare si transport,
in situatiile in care practica se desfasoara in afara centrului universitar
respectiv.
(3) Documentatia tehnica si materialele
pentru constructii destinate invatamantului de stat si celui particular
acreditat, precum si achizitionarea de aparatura, utilaje, fond de carte,
publicatii si dotari pentru procesul didactic sunt scutite de T.V.A. si de taxe
vamale.
Art. 172. - Pentru invatamantul de stat prescolar, primar si
gimnazial se asigura gratuit manualele scolare. Beneficiaza de aceeasi
gratuitate si elevii din invatamantul profesional si liceal ai caror parinti au
venitul lunar, pe membru de familie, egal sau mai mic decat salariul minim brut
pe
economie.
Art. 173. - Prescolarii, elevii si studentii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita, in cabinete medicale si psihologice scolare ori in policlinici si unitati spitalicesti de stat.
Art. 174. - (1) In timpul anului scolar, elevii si studentii
beneficiaza de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local in comun. De
aceeasi reducere beneficiaza elevii si studentii navetisti de la cursurile de
zi.
(2) Elevii si studentii beneficiaza de reducere cu
50% pe transportul intern auto, feroviar si naval, in perioada fiecarei vacante
scolare, cate o singura calatorie dus-intors in localitatea de domiciliu.
(3) Elevii si studentii beneficiaza de tarife reduse cu 50%
pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film si la alte
manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice.
(4) De prevederile acestui articol beneficiaza, de asemenea,
elevii si studentii din invatamantul particular acreditat.
(5) Elevii si studentii etnici romani din afara granitelor tarii,
bursieri ai statului roman, beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile
prevazute la alin. (3).
Art. 175. - (1) Activitatile extrascolare - stiintifice,
tehnice, cultural-artistice si sportive -, precum si cele pentru elevii capabili
de performante superioare sunt finantate de la bugetul public national, conform
normelor stabilite de Ministerul Invatamantului. In acest scop, se pot folosi si
alte surse de finantare.
(2) Prevederile alin. (1) se
aplica si in cazul taberelor de creatie, sportive si de odihna ale elevilor si
studentilor.
Art. 176. - Institutiile si unitatile de invatamant pot primi
donatii din tara si din strainatate, in conformitate cu legea, daca servesc
politicii educationale a sistemului national de invatamant si nu sunt contrare
intereselor statului roman.
TITLUL VII
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 177. - (1) Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage,
dupa caz, raspunderea materiala, disciplinara, contraventionala sau
penala.
(2) Impiedicarea persoanelor abilitate de a
efectua controlul institutiilor sau al unitatilor de invatamant constituie, dupa
caz, abatere disciplinara ori contraventionala sau infractiune. Constatarea
contraventiei sau a infractiunii si aplicarea sanctiunilor se fac de catre
autoritatile abilitate.
Art. 178. - (1) Parintele sau tutorele legal instituit are
dreptul de a alege forma de invatamant si felul educatiei copilului
minor.
(2) Parintele sau tutorele legal instituit este
obligat sa ia masuri pentru asigurarea frecventei scolare a elevului in
invatamantul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi din culpa parintelui
sau a tutorelui instituit legal constituie contraventie si se sanctioneaza cu
amenda intre 100.000 lei si 500.000 lei.
(3)
Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se fac de catre autoritatile
prevazute la Art. 177 alin. (2).
Art. 179. - Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile legale privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
Art. 180. - Asupra dreptului copilului minor de a urma scoala in limba romana sau in limba unei minoritati nationale hotaraste parintele sau tutorele legal instituit.
Art. 181. - Pana la intrarea in vigoare a legii privind Statutul personalului didactic, normele didactice raman la nivelul anului 1994, fiind stabilite prin Hotararea Guvernului nr. 283/1993.
Art. 182. - Unitatile de invatamant aferente formelor de invatamant prevazute la art. 122 alin. (1) isi continua activitatea conform programelor actuale, pana la absolvirea ciclului scolar de catre cei care frecventeaza aceste scoli la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Art. 183. - Pana la elaborarea legii speciale de acreditare a unitatilor invatamantului particular preuniversitar, criteriile si standardele de evaluare si acreditare se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in baza prezentei legi.
Art. 184. - De la data intrarii in vigoare a prezentei legi, studentii inmatriculati in invatamantul universitar de stat, cu plata taxei de scolarizare, potrivit Hotararii Guvernului nr. 283/1993, pot beneficia de burse, in conditiile legale.
Art. 185. - (1) Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30
de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Pe data intrarii
in vigoare a legii se abroga Legea educatiei si invatamantului nr. 28/1978,
precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.
(2) In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul
Oficial al Romaniei, Ministerul Invatamantului elaboreaza regulamentele care
decurg din aplicarea acestei legi si stabileste masuri tranzitorii. Aceasta lege
a fost adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor
si Senatului din 28 iunie 1995, cu respectarea prevederilor Art. 74
alin. (1) si art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei.